
La București a sosit, marți, 17 martie 2026, cel de-al cincilea avion Boeing KC-135 Stratotanker aparținând Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii. În prezent, un număr de cinci aeronave Boeing KC-135 Stratotanker staționează la Baza 90 Aeriană din Capitală, fiind utilizate pentru operațiuni de realimentare în zbor.
Este vorba despre o mașinărie extrem de eficientă, capabilă să joace un rol crucial în diverse situații.
Din 1957, KC-135 a funcționat ca o aeronavă distinctă, derivată din proiectul modelului 367-80, dezvoltat în paralel cu celebrul Boeing 707, însă adaptat pentru a răspunde cerințelor specifice realimentării în aer. Astăzi, majoritatea flotei este reprezentată de varianta KC-135R, o versiune actualizată care a reușit să transforme aeronava, inițial caracterizată prin zgomot ridicat și consum mare, într-o mașinărie mult mai eficientă.
Capacitatea de transport a acestui avion este de 90 de tone de combustibil, iar cea mai mare parte din acesta poate fi transferată către alte aeronave.
Este prezentat un Boeing KC-135 Stratotanker, un aparat de zbor militar dedicat realimentării în aer. Foto: Profimedia ilustrează această aeronavă. Tehnologia „Flying Boom” este o caracteristică distinctivă a acestui avion.
Caracteristica cheie a avionului KC-135 o constituie structura flexibilă de alimentare amplasată la partea posterioară a aeronavei, manipulată de către un operator expert care are capacitatea de a transfera combustibil cu o viteză deosebit de mare.
În plus față de funcția sa de alimentare cu combustibil, avionul KC 135 Stratotanker este capabil să transporte până la 44 de pacienți în cadrul operațiunilor medicale de evacuare, precum și să transporte cantități considerabile de echipament militar, zeci de tone.
Care este relevanța sa actuală?
Capacitățile de operare ale avioanelor moderne ar fi considerabil restrânse în absența KC-135, datorită volumului limitat al rezervoarelor de combustibil integrate. Prin intervenția Stratotanker-ului, operațiunile care anterior erau limitate la câteva ore se pot transforma în misiuni prelungite, care permit bombardierelor și avionelor de vânătoare să traverseze distanțe lungi, precum oceanele, fără a fi nevoie de aterizări intermediare.
Foarte des, echipajele de pe KC-135 glumeau spunând că acest avion este cel care dă sens existenței întregii forțe aeriene.
„Fără noi, restul piloților doar fac tururi de pistă,”
afirmă ele, cu o notă de umor, KC-135 fiind avionul care face restul forței aeriene relevantă.
În viitor, un aparat considerat deja depășit va continua să fie activ.
În ciuda faptului că înlocuitorul său, KC-46 Pegasus, a demarat deja procesul de integrare în serviciu, se preconizează că KC-135 va continua să fie operat până după anul 2030. Această durabilitate prelungită este o consecință directă a unei concepții robust, care a depășit semnificativ prognozele inițiale formulate de către echipele de ingineri de la Boeing.
La patru zile de la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării CSAT, prezidată de către Nicușor Dan, care a avut ca rezultat permisiunea pentru realimentarea în zbor a avioanelor cisternă americane, primele aeronave au ajuns deja în țară, potrivit unor surse oficiale, relatează Libertatea duminică, 15 martie.
Decizia miniștrilor Uniunii Europene a fost una de respingere a propunerilor formulate de către fostul președinte american, Donald Trump.
La data de marți, în cel de-al 18-lea zi de conflict, reprezentanții externi ai Uniunii Europene au refuzat propunerea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, privind consolidarea prezenței militare în Strâmtoarea Ormuz, care se află sub blocada regimului iranian, reliefând dorința Europei de a evita angajamentul într-un conflict „fără sfârșit”.
În contextul noilor evoluții, Kaja Kallas, lidera politicii externe a Uniunii Europene, a subliniat că obiectivele UE se vor axa în continuare pe Operațiunea Aspides desfășurată în Marea Roșie.
Nu vom escalada
direct situația printr-o implicare navală comună cu Statele Unite în zona de conflict recent apărută, a afirmat ea.
COMENTARII / 0