Câți români au fugit în Germania: CNSAS publică documente de arhivă

„Toamna anului 1989 ascundea o realitate pe care regimul Ceaușescu încerca cu disperare să o cenzureze: România socialistă se depopula continuu. Între 1987 și 1989, zeci de mii de cetățeni (în special etnici germani, dar și români sau maghiari) au forțat prin orice mijloace ieșirea din R.S.R. cu destinaţia Republica Federală Germania”, transmite CNSAS, într-o postare publicată, luni, pe Facebook. 

În ultimele trei ani ai regimului comunist, 47.123 de români au prezentat cereri de emigrare permanentă către R.F. Germania.

Regimul a cedeat parțial sub presiuni, în special cele externe, și a consimțit la 35.486 de plecări, păstrând un ritm controlat de 12.000 de emigranți anual.

Citește șiVești surprinzătoare pentru biodiversitatea globală. Omenirea este mai aproape de un obiectiv major

Conform CNSAS, în anul 1987, 12.175 de români au părăsit țara, în 1988 cifra a crescut la 12.744, iar în primele opt luni ale anului 1989, 10.147 de români au plecat.

În primele zile ale lunii septembrie 1989, regimul comunist se confrunta cu 88.939 de cereri de plecare în străinătate ce trebuiau soluționate. Unele dosare erau blocate încă din 1975.

În ce mod românii părăseau țara?

Conform CNSAS, cea mai sigură cale de evaziune – termenul „n.r.”, folosit de Securitate pentru a desemna părăsirea ilegală a frontierei – constă în refuzul de a se întoarce după călătorii sau tranzit. În consecință, 5.536 de români au reușit să părăsească țara și să rămână în străinătate.

În anul 1988, autoritățile din regimul comunist au blocat practic toate vizele de turism, iar în 1989 s-au acordat doar 368 de astfel de vize.

Peste 2.243 persoane, care nu mai puteau aștepta sau nu aveau nicio șansă la pașaport, s-au confruntat direct cu fâșia sau cu Dunărea. În consecință, aceștia au traversat granița ilegal și au reușit să ajungă în Germania. Peste 75% dintre ei erau bărbați, iar aproximativ jumătate dintre aceștia erau tineri cu vârste între 19 și 30 de ani.

Județul Timiș s-a dovedit a fi epicentrul curajului: 1.138 de rezidenți locali au reușit să părăsească România și să ajungă în Republica Federală Germania.

În același timp, trupa Phoenix a avut trei artiști, „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică, care au reușit să se îndrepte spre Germania în 1977. Sub îndrumarea și sprijinul lui Nicu Covaci, aceștia au traversat frontieră cu un camion ce transporta instrumente de concert, ascunse în tobe, așa cum a relatat Kappl în detaliu pentru Gândul.

Covaci a părăsit România în 1976, fiind la acea vreme căsătorit cu o femeie de origine olandeză. În urma cutremurului din 1977, a revenit în țară alături de un prieten german, având părinți în Timișoara, și i-a sugerat membrilor Phoenix să scape.

Din Timiș, 1.059 persoane au reușit să rămână în străinătate. Conform CNSAS, majoritatea fugarilor era formată din muncitori.

În zona de frontieră, 484 de români au fost capturați.

În ciuda eforturilor, nu toți au reușit, la fel ca membrii Phoenix, să părăsească țara cu succes. În total, 484 români au fost interceptați în încercarea de a traversa ilegal și au fost arestați de către autoritățile de frontieră.

Sibiul a fost epicentrul birocratic al emigraţiei, poseda recordul național în dosare blocate, 28.658, și în aprobări oficiale, 9.968.

Bucureștiul a ocupat poziția a doua în ceea ce privește refuzul de a se întoarce din excursii (950), provocând o migrație exclusiv urbană și intelectuală.

Conform CNSAS, 5.536 de persoane au ales să nu se întoarcă din excursii, iar 2.243 de persoane, inclusiv cei trei membri ai trupei Phoenix, au reușit să părăsească țara cu succes.

Documentele oferite de CNSAS se înscriu în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48 (fond MapN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48).