Viața lui Jos Leijdekkers i-a uluit pe criminologi. În urmă cu mai puțin de un deceniu, „Jos cel Gras” era un asasin plătit ce își urmărea victimele pe străzile din Antwerp. De atunci, el a creat o rețea de trafic de droguri ce cuprinde America Latină, Europa și Orientul Mijlociu și produce venituri de peste 2 miliarde de dolari pe an. Redirecționând o parte din profituri înspre elita politică din Sierra Leone și finanțând sectoare importante ale statului, cel care a devenit între timp unul din cei mai căutați infractori europeni a transformat această țară din Africa de Vest într-un paradis al drogurilor, de unde zeci de tone de cocaină sunt transportate anual înspre Europa, dezvăluie o investigație The Economist.
Probabil, Leijdekkers deține un pașaport de funcție diplomatică emis de Sierra Leone și are sub controlul său liderii poliției și ai armatei, în timp ce mari convoyuri de nave portcontainer și submarine se deplasează în apele apropiate de coastă sub autoritatea sa.
Leijdekkers a conceput un copil alături de Agnes Bio, fiica preferată a președintelui din Sierra Leone, Julius Maada Bio, iar în prezent aceștia sunt escortați de garda prezidențială și protejați cu o flotă întreagă de drone.
Citește șiO nouă armă împotriva unei ciuperci care amenință agricultura globală. Ce au descoperit cercetătorii
Bandă mari de traficanți de droguri au necesitat zeci de ani pentru a transforma state precum Mexicul sau Muntenegru. Pentru Leijdekkers, doar 4 ani au fost suficienți pentru a transforma o regiune excelentă din Africa de Vest în fieful său, fără a avea nevoie de altceva decât un smartphone și rețeaua sa extinsă de furnizori.
Conform celor mai recente estimări, aproximativ un terț din cocaína care ajunge în Europa provine din Africa de Vest. Drogurile sunt
„Problema era cândva reprezentată de Rotterdam, Antwerp și Hamburg. Acum, este toată coasta de sud a Europei”
a
Sierra Leone, o națiune în care parlamentarii primesc salarii sub nivelul unui chelner din Amsterdam.
Sierra Leone s-a transformat într-un nucleu al unei rețele ce administrează anual o cantitate de cocaină, a cărei valoare corespunde cu un sfert din PIB-ul țării.
Chiar și în națiunile Ecuador și Serbia, problema devine semnificativă când capitalul narco se infiltrează: penetra sistemul politic, exclude investitorii legitimi și devine aproape imposibil să se elimine din sectorul imobiliar și cel bancar.
Într-un teritoriu precum Sierra Leone, unde aproximativ jumătate din locuitori trăiesc cu sub 3 dolari pe zi și chiar și parlamentarii câștigă mai puțin decât un chelner din Amsterdam, un val imens de capital ajunge să finanțeze o porțiune semnificativă a bugetului național, acoperind salariile funcționarilor publici, cheltuielile de apărare și proiectele de infrastructură.
Sierra Leone se află în afara granițelor sale, iar locuitorii se întreabă cum o națiune care depinde în mare măsură de ajutorul umanitara și de sprijinul european poate asigura protecția unui dintre cei mai importanți infractori ai continentului. În Sierra Leone însă, subiectul care stârnește curiozitatea tuturor este complet diferit.
În lumina tuturor mașinilor de lux pe care Leijdekkers ar fi oferit miniștrilor din Sierra Leone, a tuturor companiilor miniere pe care le-a finanțat, a jurnaliștilor pe care i-a silit, a unităților de poliție și ale armatei pe care le-a susținut din punct de vedere financiar, și a alegerilor viitoare ce vor fi puternic modelate de fondurile sale olandeze, localnicii se întreabă: de ce ar dori vreodată Sierra Leone să îl oblige pe acest om să părăsească țara?
Leijdekkers a fost pus în paralel cu Clint Eastwood și Jeffrey Epstein.
Leijdekkers este noul șerif din oraș, a spus șeful unei misiuni ONU, care l-a comparat cu Clint Eastwood. Proprietarul unui hotel din insulele Banana, un arhipelag din largul coastei din Sierra Leone, pe care olandezul îl vizitează uneori cu iahtul său, a comparat relațiile pe care Leijdekkers le are cu cele ale lui Jeffrey Epstein.
Leijdekkers beneficiază de protecție din partea poliției și a armatei, care îl țin la distanță și de la jurnaliștii
Președintele Bio nu a confirmat niciodată în mod public prezența tatălui nepoatei sale în țară. Kaifala Marah, fostul guvernator al băncii naționale din Sierra Leone, a pretins că nu a auzit întrebările referitoare la Leijdekkers, iar Abdul Kargbo, șeful opoziției parlamentare, nu a mai trimis niciun mesaj după ce jurnalistul The Economist a menționat numele olandezului.
Leijdekkers a fost confirmat de autoritățile olandeze ca fiind prezent în Sierra Leone după un interval de doi ani, însă locația exactă a ascunzătorii sale rămâne necunoscută. Recompensa oferită pentru informații ce ar conduce la arestarea baronului drogurilor este comparabilă cu suma pe care cea mai căutată persoană din Olanda o acorda asasinilor pentru a-și elimina concurenții: 200.000 de euro.
O ambuscadă creată de forțele speciale olandeze, realizată de Leijdekkers.
După ce a fugit din Olanda, Leijdekkers a locuit o perioadă în Turcia, acolo unde a continuat să extindă imperiul drogurilor condus de Ridouan Taghi, fostul lui șef și liderul rețelei „Mocro Mafia”, care a fost arestat în 2019.
În primele zile ale lunii mai, nava Arconian a fost surprinsă de autoritățile spaniolă la largul coastelor Saharei Occidentale, la 11 zile de la plecarea sa din Sierra Leone. În interior, echipajul a descoperit 1.279 de baloane de cocaină, cu un volum total ce depășea 30 de tone – cea mai mare interceptare de cocaină din istorie, blocată în cursul călătoriei către Europa.
Leijdekkers, însă, nu a fost prins nici până acum, iar autoritățile din Sierra Leone au refuzat toate cererile de extrădare ale Olandei. Traficantul de droguri a reușit chiar și să evite o „ambuscadă” pusă la cale de autoritățile din Olanda, care au trimis forțele speciale în Liberia pentru a-l prinde pe Leijdekkers în timpul unui tur al său prin Africa de Vest.
Indiferent dacă a avut de la un pont la timp sau dacă instinctul său de infractor fugar cu experiență l-a determinat să anuleze călătoria în ultimul moment, Leijdekkers a reușit din nou să scape din ghearele autorităților olandeze, care s-au plâns că planurile lor au fost date peste cap de „factori externi”.
COMENTARII / 0