China a inițiat primul transport regulat de containere prin Siberia, având ca scop verificarea fezabilității comerciale a acestei rute de 5,500 km, conform raportului The Guardian.
Ruta directă, gestionată de Sea Legend, o companie chineză de transport maritim, leagă Ningbo-Zhoushan de Felixstowe din Marea Britanie și necesită doar 18 zile, în contrast cu peste 40 zile prin Canalul Suez.
Ruta maritimă nordică (NSR) se întinde de-a lungul coastei nordice a Rusiei, traversând Cercul Polar Arctic, și rămâne deschisă pentru navigație în lunile mai calde, o perioadă prelungită datorită scăderii suprafeței gheții marine de vară.
Citește șiȚara cu 630.000 de locuitori devine prima intră în UE după Croația
Specialiștii susțin că această cale este optimă pentru marfă sensibile la temperatură, cum ar fi vehiculele electrice, bateriile cu litiu și produsele solare, sectoare în care China deține poziția de exportator global major. Totuși, avantajele vin însoțite de riscuri majore de mediu și politice, care ar putea să depășească beneficiile, subliniază publicația britanică.
Fiind singurul serviciu comercial regulat de transport de marfă pe această rută, Sea Legend va testa dacă ambițiile de lungă durată ale Beijingului privind Arctica se pot transforma într-o rută comercială regulată viabilă între China și Europa.
Strategia lui Xi Jinping și implicarea Rusiei
În 2017, Xi Jinping, președintele Chinei, a cerut pentru prima oară în public ca China și Rusia să creeze rute maritime în zona arctică și să întemeieze un „Drum al Mătăsii polar”.
Russia deține majoritatea rutei maritime nordice și a manifestat inițial reticență față de creșterea prezenței Chinei în Arctica. Totuși, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a devenit din ce în ce mai dependentă de Beijing în zona nordică îndepărtată, sporind astfel influența și accesul Chinei în regiune.
Rosatom, compania nucleară de stat rusă, acordă permisiuni de navigație și monitorizează fluxul maritim pe traseul respectiv, oferind în același timp spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară indispensabile pentru a asista majoritatea navelor.
Riscurile de mediu și „flota fantomă”
Sea Legend susține că ruta arctică va reduce emisiile cu aproximativ jumătate, datorită duratei mai scurte a călătoriei între China și Europa, dar, potrivit experților, riscurile de mediu inerente călătoriei ar putea anula cu ușurință orice reducere a emisiilor.
Critici au adresat anumite firme de transport maritim pentru exploatarea navărilor ce funcționează cu păcură grea (HFO), iar utilizarea acestei combustibil în regiunea Arctică a fost interzisă în 2024.
Conform unui raport al Fundației de Mediu Bellona, scurgerile de combustibil prezintă pericole enorme în Arctica, deoarece HFO este mai vâscos decât alte tipuri de combustibil, ceea ce îngreunează operațiunile de curățare. De asemenea, petrolul se descompune mai lent la temperaturi scăzute și este aproape imposibil de îndepărtat odată ce a fost prins în gheață.
Raportul afirmă că Rusia nu este pregătită în totalitate pentru a face față unui astfel de cataclism, dacă acesta se materializează. Longețea și izolația Rutei Maritime de Nord determină că grupurile de intervenție specializate ar putea necesita săptămâni întregi pentru a ajunge la locul unei scurgeri.
„Datorită izolării regiunii și lipsei sprijinului logistic, probabilitatea unei avarii prelungite a echipamentelor și a eșuării ulterioare este mult mai mare. Acest lucru prezintă riscul unei scurgeri de petrol care ar afecta un ecosistem fragil”, afirmă căpitanul Nitin Chopra, consultant principal în domeniul riscurilor maritime la Allianz pentru Asia.
Bellona atrage, de asemenea, atenția asupra pericolului reprezentat de carbonul negru, una dintre emisiile generate de HFO, pe care îl califică drept „unul dintre cei mai puternici absorbanți ai radiației solare”, care reduce capacitatea de reflexie a regiunii arctice și agravează încălzirea globală.
„Flota fantomă” și impactul sancțiunilor
Directorul operațional al Sea Legend, Li Xiaobin, a subliniat că conflictul din Orientul Mijlociu a evidențiat fragilitatea Canalului Suez și a Strâmtorii Ormuz în fața perturbărilor regionale. El a subliniat importanța creării unor trasee comerciale alternative între China și Europa.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ratificat aceste declarații, însă autoritatea Moscovei asupra Rutei Maritime de Nord este privită de mulți operatori ca un pericol excesiv.
Pot exista complicații în operațiunile de salvare dacă o navă se confruntă cu probleme și solicită ajutor, a precizat asigurătorul Allianz Commercial în documentul său despre siguranța și transportul maritim, subliniind că sancțiunile internaționale impuse Rusiei post‑invadare a Ucrainei ar putea afecta aceste eforturi.
Experții afirmă că, în prezent, o proporție semnificativă din traficul de pe traseu este asigurat de „flota fantomă” a Moscovei: petroliere care operează frecvent fără asigurare sau supraveghere reglementară adecvată, realizând curse ad‑hoc pentru a evita sancțiunile impuse asupra petrolului rusesc.
Conform datelor transmise de Ksenia Vakhrusheva de la Bellona, pe acest traseu au fost înregistrate 100 de nave supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce reprezintă aproape o treime din navele de marfă care navigau pe această rută.
Conform rapoartelor, operațiunile flotei „din umbră” pe Ruta Maritimă de Nord se desfășoară la un ritm și mai accelerat, în principal datorită condițiilor meteorologice mai blânde în verii.
Profesorul Vinh Thai din cadrul Universității RMIT a evidențiat că un transportator rusesc de gaze naturale lichide a inițiat un tranzit anticipat în luna mai, iar în ultima perioadă un grup de petroliere rusești, transportând 8 milioane de barili de petrol, a navigat la distanțe sub 500 de mile față de Polul Nord.
În ce măsură se poate considera ruta viabilă?
Chiar și cu inițiativele Rusiei, experții susțin că factorii economici nu se justifică, din motive de securitate, de costuri mari de exploatare și de durata scurtă a sezonului.
profesorul avertizează că orice scurgere de petrol ar putea constitui un „dezastru atât ecologic, cât și economic”.
„Deci, poate fi folosită ruta maritimă nordică ca alternativă la strâmtoarea Ormuz și la Canalul Suez? Răspunsul scurt este nu, nu pentru moment.”
Răspunsul scurt: nu, nu pentru moment.
Imaginea provine de la Dreamstime.com
COMENTARII / 0