Uniunea Europeană denunță o „eroziune democratică” tot mai accentuată în Rusia, după alegerile pentru Duma de Stat desfășurate între 18 și 20 septembrie. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, acuză Kremlinul că a intensificat represiunea împotriva opoziției și condamnă organizarea scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate, potrivit EFE și Agerpres.
„Alegerile pentru Duma de Stat care au avut loc în Rusia între 18 şi 20 septembrie au arătat eroziunea continuă şi din ce în ce mai gravă a democraţiei în ţară, care se desfăşoară într-un mediu politic tot mai autoritar”, a spus Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Kaja Kallas, într-o declaraţie în numele celor 27 de state membre ale UE.
Kallas a menționat că absenta condițiilor egale a fost și mai mult agravată de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și de ocupația ilegală pe care continuă să o exercite asupra teritoriilor ucrainene.
Citește șiNavă cu peste 2.500 de containere, scufundată în Strâmtoarea Ormuz. Iranul susține că a lovit o mină marină
„absenţa condiţiilor egale a fost și mai mult agravată de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și de ocupația ilegală pe care continuă să o exercite asupra teritoriilor ucrainene.”
Partidul Kremlinului, Rusia Unită (RU), şi-a reconfirmat majoritatea constituțională în Duma după aceste alegeri legislative, obținând cel mai bun rezultat din istoria sa, potrivit datelor publicate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Kallas a susținut că autoritățile din Rusia au menținut o creștere a represiunii atât la nivel intern, cât și la nivel transnațional, caracterizată de sistematicitate și instituționalizare, pentru a împiedica orice forță de opoziție democratică să conteste statu quo-ul.
Astfel, decizia de a exclude candidaţii partidului Iabloko de pe lista federală „a limitat şi mai mult opţiunile alegătorilor ruşi prin excluderea din procesul electoral a uneia dintre ultimele forţe de opoziţie rămase şi a singurului partid cu un program împotriva războiului”, a remarcat şefa diplomaţiei europene.
Într-o declarație ulterioară, fostul prim‑minister al Estoniei a afirmat că UE și statele membre ale sale vor menține sprijinul pentru organizaţiile societăţii civile din Rusia, pentru apărătorii drepturilor omului și pentru mass-media independentă.
În același timp, a manifestat dezamăgire în legătură cu hotărârea Moscovei de a exclude invitația observatorilor OSCE la această votare, fapt care a privat alegătorii și instituțiile ruse de o analiză imparțială și independentă a alegerilor.
Şefa diplomaţiei europene a manifestat, de asemenea, criticile UE împotriva „organizarea ilegală a aşa-numitelor «alegeri»” efectuate de Rusia în zonele ocupate din Ucraina, fapt ce constituie o
„nouă şi flagrantă încălcare a dreptului internaţional de către Rusia”
.
Kaja Kallas a avertizat că UE îi va sancţiona „pe cei care au participat la organizarea acestor alegeri fictive sau care se prezintă drept candidaţi în teritoriile Ucrainei ocupate temporar, precum şi pe cei responsabili de subminarea posibilităţii de a organiza alegeri libere şi corecte în interiorul Rusiei”.
După cum indică datele oficiale preliminare, după ce s-au contabilizat peste 95% din voturi, RU ar câștiga 355 dintre cele 450 de mandate.
În ciuda dificultăților sociale și economice provocate de cei patru ani și jumătate de conflict în Ucraina, aceasta constituie cea mai bună performanță din istoria partidului, depășind cifra de 343 de mandate de deputat obținută în 2016, la doi ani după anexarea peninsulei Crimeea.
COMENTARII / 0