Potrivit The Guardian, decizia anunțată în duminică semnifică trecerea com
Nicaragua nu va mai susține alegeri suplimentare, în scopul de a împiedica opoziția să ajungă la putere, a anunțat președintele Daniel Ortega.
Conducătorul autoritar, cu 80 de ani, a ocupat puterea din 2007 și a spus că va colabora cu Congresul pe care îl domine pentru a promulga noi legi menite să
Citește șiWashingtonul impune nouă condiție Iranului: Vance cerere pentru pace
“ridice un zid”
împotriva opoziției.
Ortega a făcut acest anunț duminică, la ceremonia oficială care a marcat cea de-a 47-a aniversare a revoluției sandiniste din 1979, în cadrul căreia a contribuit la răsturnarea dictaturii brutale a lui Anastasio Somoza.
Deși administrația sa și a soției sale, „co-președinta” Rosario Murillo fuseseră deja marcate de erodarea constantă a democrației, mulți descriu anunțul ca pe o escaladare retorică semnificativă, scrie The Guardian.
„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a declarat Tiziano Breda, analist principal pentru America Latină la ONG-ul Armed Conflict Location and Event Data.
“Nu vor mai fi alegeri aici”
În cadrul unei adrese adresată unor mii de funcționari ai statului, Ortega a declarat:
„Nu vor mai fi alegeri aici, pentru ca ei (n.r. partidele de opoziție) să nu poată încerca să preia guvernul, să preia puterea.”
Președintele, lipsit de apariții în spațiul public pentru 61 zile, a spus:
„Vom colabora cu Adunarea Națională și cu instituțiile relevante în privința legilor, deoarece avem nevoie de legi care să ridice un zid, o barieră, împotriva complotiștilor și a trădătorilor care își vând țara.”
Ortega nu a furnizat informații privind posibila anulare a alegerilor programate pentru anul viitor sau despre restricția participării opoziției. În perioada campaniei electorale din 2021, autoritatea sa a prohibitat partidele și a confiscat drepturile de candidatură ale tuturor susținătorilor prezidențiali ai opoziției.
Analistul Tiziano Breda explică: „Ortega și Murillo se tem, în mod evident, de ideea că cea mai mică deschidere politică ar putea crea condițiile necesare pentru ca disidența să se manifeste și să le amenințe controlul asupra puterii, ceea ce ar putea sugera că sprijinul lor intern, deja fragil, este în continuare în scădere. Prin urmare, în loc să organizeze alegeri trucate, au ales să elimine cu totul concurența electorală.”
În anul precedent, Ortega a impus o serie de reforme constituționale, printre care prelungirea mandatului prezidențial de la cinci la șase ani și promovarea soției sale la funcția de „copreședintă”. Statele Unite descriu guvernarea lor ca fiind „dictatura Murillo-Ortega”.
Criticile puse în valoare împotriva SUA și bilanțul represiunii
În timpul discursului său, președintele nicaraguan a criticat SUA pentru o operațiune din ianuarie în urma căreia a fost răpit dictatorul venezuelean Nicolás Maduro.
Cu totă forța, Ortega și aliații săi au asaltat palatul de la președinte, unde se aflau Nicolás și soția sa, Cilia. Au eliminat întreaga echipă de securitate prezentă – majoritatea fiind cubanezi – și i-au transportat pentru a-i închide în Statele Unite.
„Este monstruos”
Președintele a declarat că prevenirea revenirii opoziției la putere era esențială pentru a asigura siguranța națiunii împotriva
complotiștii loviturii de stat
care, conform lui, ar fi fost implicați în protestele naționale din 2018.
ONU, SUA și mai multe organizații pentru drepturile omului, dar și 30 de foști președinți ibero-americani, i-au acuzat recent pe Ortega și Murillo de moartea liderului indigen și a deputatului cu patru mandate Brooklyn Rivera, în vârstă de 73 de ani, care a petrecut aproape trei ani „încarcerat pe nedrept” de către regim, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
Regimul condus de Ortega a inițiat o represiune brutală ca răspuns la proteste naționale din 2018. Prin această acțiune au decedat peste 350 de persoane, sute de victime au suferit răniri, mii de oameni au fost arestați, iar aproape 1 milion de nicaraguani au fost obligați să se refugieze în străinătate, potrivit unor organizații, inclusiv ONU.
Potrivit Human Rights Watch, aproximativ 50 de detenți politici se află în țară. Regimul a anulat cetățenia a 546 de persoane și a închis peste 5.600 de ONG-uri, 29 de universități și 58 de instituții de presă.
COMENTARII / 0