La origini, un cod secret cunoscut sub numele de „fenia” a fost utilizat de către deținuții din regimul sovietic pentru a ascunde informațiile de sub ochii vigilienți ai gardienilor din lagărele de detenție ale lui Stalin. Astăzi, acest limbaj specializat a devenit un instrument utilizat pe scară largă atât de infractorii cibernetici din Rusia, cât și de milioane de utilizatori de internet din întreaga lume.
Fenia, un limbaj codificat, a apărut în sistemul penitenciar masiv al Rusiei, fiind creat de către deținuți.
Fenia este sursa unor expresii precum „zmeură”, care ar putea desemna un anumit tip de adăpost,
„șesar”, un termen probabil nedorit, și „academie”, posibil referitor la un anumit tip de activitate.
Întrebările legate de momentul oportun pentru a se ascunde într-o „zmeură”, de ce nu ar trebui să fii un „șesar” și de semnificația mersului la „academie” își au originea în acest limbaj secret.
Deși argoul a existat dintotdeauna în lumea interlopă, abia în secolul al XX-lea a căpătat o nouă dimensiune în închisorile sovietice, potrivit BBC.
Un limbaj enigmat cu rădăcini germane, grecești și idiș caracterizează fenia, un cod plin de semantici obscure care au capacitatea de a încurca. În lexiconul limbii ruse, termenul „babki” se traduce prin „bunici”, însă în cadrul acestui limbaj secret, aceeași expresie capătă și semnificația de „bani”.
Varejka este un termen care are de obicei legătură cu mănușile de iarnă tricotate, însă posedă și o a doua semnificație, și anume „gură”.
Un alt termen interesant este „Haliava”, un cuvânt care își are originea într-un termen ebraic ce se traduce prin „lapte”, fiind utilizat pentru a descrie ceva care se obține
„moca”
, adică gratuit.
În același mod în care aceste expresii odinioară îngrozitoare pentru gardienii din închisorile sovietice, respectivele subterfugii sunt astăzi aplicate în mediul online cu scopul de a camufla obiectivele infractorilor cibernetici și de a încurca forțele de ordine.
Într-un context diferit, termenul „musor” are o semnificație care depășește simpla lui traducere ca „gunoi”, deoarece în fenia, acest cuvânt desemnează un polițist care a pătruns în mediul online în scopul de a monitoriza activitățile desfășurate pe dark web în timpul organizării unor atacuri cibernetice.
În spatele acestui limbaj se află o misterioasă origine, greu de descifrat. Detalii despre începuturile sale rămân necunoscute.
În fața unei creșteri alarmante a activităților cibernetice ilicite din Rusia, cei care investighează aceste infracțiuni sunt acum obligați să se familiarizeze cu această terminologie specializată pentru a putea ține ritmul cu cei care se ocupă de hacking.
În ciuda avanselor înregistrate în domeniul inteligenței artificiale, programele sofisticate au dificultăți în a ține pasul cu transformările continue ale jargonului fenia, un limbaj a cărui complexitate rămâne o provocare pentru tehnologia actuală.
Detectarea nuanțelor acestui limbaj în evoluție rapidă rămâne o sarcină dificilă pentru soluțiile AI de astăzi.
Un fenomen lingvistic care a prins rădăcini pe străzile Rusia țaristă de sute de ani a cunoscut o expansiune neașteptată odată cu o serie de decizii strategice adoptate de aparatul judiciar sovietic, care au propulsat acest limbaj secret în centrul atenției și, în cele din urmă, în spațiul virtual.
Cultura rusă a fost atât de puternic impregnată de acest limbaj, încât o parte dintre cei care îl utilizează ar putea să ignore originea sa în lumea interlopă.
Misterul care înconjoară nașterea acestui limbaj rămâne încă nerezolvat.
Fenia ar putea fi, potrivit unei ipoteze captivante, deși contestate, o creație a vânzătorilor itineranți cunoscuți sub numele de „ofeni”.
Acești ofeni străbăteau distanțe considerabile pe jos, având ca scop comercializarea obiectelor ornamentale cu caracter religios.
Se spune că o fisură apărută în secolul al XVII-lea a avut drept rezultat ca produsele comercializate de acești comercianți să fie considerate erzheretice, ceea ce i-a determinat să creeze un nou sistem de comunicare pentru a evita depistarea de către organismele de control.
Un fenomen lingvistic aparte a apărut în lagărele sovietice, fiind cunoscut sub numele de „Codul hoților”. Acesta a devenit o parte integrantă a culturii și a reușit să se răspândească rapid în rândul populației, inclusiv pe internet, unde milioane de oameni îl utilizează astăzi.
În cele din urmă, limbajul a fost asimilat de clicele de delincvenți și de înșelători care operează pe străzi. Structura ierarhică din cadrul acestor grupuri se reflecta într-un jargon specific inspirat din lumea cărților de joc.
Simbolurile din fenia includ și reprezentări ale animalelor; de exemplu, oglinda este denumită „maimuța”, în timp ce „vulpea” reprezintă un briceag.
Vocabularul acestei limbi se estimează că are un număr de cuvinte cuprins între 10.000 și 27.000.
Uniunea Sovietică a luat naștere în 1922, după ce bolșevicii au ieșit victorioși din Războiul Civil Rus, moment care a marcat extinderea rețelei de lagăre de prizonieri pe întreg teritoriul. În cadrul acestor instituții, care au constituit precursorii gulagului, se aflau, alături de deținuți obișnuiți, persoane din toate categoriile sociale, coexistând cu infractori care utilizau un anumit tip de comunicare, cunoscut sub numele de fenia.
Odată cu ascensiunea lui Stalin la putere, un număr suplimentar de milioane de persoane au fost încarcerate, fenomen care a propulsat răspândirea vocabularului criptic în rândul unei populații tot mai numeroase de deținuți, fenia transformându-se într-o formă de comunicare comună tuturor celor aflați în detenție.
În timp, acest limbaj a suferit transformări, rezultând un vocabular distinct pentru lagărele respective, caracterizat prin înnoirea termenilor.
Fenia a fost adoptată de infractori ca un sistem complex de comunicare, denumit „codul hoților”, care reflectă ierarhia și statutul celor vizați. Acest cod este alcătuit dintr-un set de norme specifice, asemănătoare legilor mafiei, care servesc la identificarea poziției sociale a individului. Pe de-o parte, există cei care sunt familiarizați cu aceste reguli, iar pe de altă parte, se află oamenii obișnuiți, cunoscuți sub numele de „mujicii” sau țăranii, care pot fi potențial afectați de activitățile hoților.
În ciuda eforturilor depuse de către autorități pentru a limita extinderea acestui fenomen lingvistic, popularitatea sa a înregistrat o creștere considerabilă.
În era digitală actuală, limbajul secret cunoscut sub numele de fenia a suferit o transformare care îi permite să fie utilizat în cadrul noilor tehnologii. Acest fenomen lingvistic a cunoscut o evoluție care îi asigură o prezență activă în spațiul virtual.
Larissa Riazonova-Clarke, o profesoară de limba rusă și sociolingvistică la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, a declarat că, odată cu începutul noului mileniu, termenul fenia a început să fie utilizat și de către personalitățile politice de top, printre care și Vladimir Putin, în discursurile lor oficiale.
Odată cu extinderea continuă a utilizării termenilor fenia în limbajul cotidian, vocabularul a suferit modificări pentru a se adapta noii ere a revoluției digitale.
În urma dezvăluirii conversațiilor din cadrul grupării de criminalitate cibernetică rusești Conti, în 2022, au apărut online expresii care au rădăcinile în limbajul fenia.
Anumite fragmente păreau a fi ininteligibile. Instrumentele de traducere automată ofereau propoziții de genul: „Produsele de curățare personale nu se curăță. De săptămâni întregi, le-am ținut la căldură.”
„Le-am încălzit de luni de zile”
și „Săpunurile mele nu se spală” erau expresii codificate, scopul fiind acela de a avertiza că anumite adrese de email utilizate erau pe punctul de a fi blocate.
Astăzi, fenia și jargonul „padonki” sunt cunoscute de multe milioane de persoane în Rusia.
Ortografia intenționat incorectă și expresiile originale, uneori umoristice, ale acestui limbaj reprezintă o provocare pentru organizațiile de anchetă a infracțiunilor informatice, care se confruntă cu dificultăți în a le descifra.
Un fenomen interesant are loc odată cu utilizarea termenilor fenia pe internet, care ilustrează modul în care limbajul specific lumii subterane este supus unor transformări, fiind uneori asimilat în limba rusă.
Nu există date
Acest proces de asimilare și schimbare a avut loc deja în trecut și continuă să se dezvolte.
Utilizarea vocabularului fenia în mediul online reprezintă un exemplu recent al acestui fenomen.
Fenomenul are o arie de răspândire extinsă datorită regimului Stalin și sistemului gulag, care l-a propulsat la statutul de limbaj codificat frecvent utilizat la nivel global.
Potrivit experienței multor deținuți, anumite expresii codificate au devenit familiare, precum atunci când cineva menționează o „zmeură”, referindu-se, în realitate, la un ascunzătoare secretă. În același context, un individ cunoscut sub numele de „șesar” este, de fapt, un infractor de rang inferior într-o structură infracțională. Pe de altă parte, în limbajul codificat, „academia” reprezintă închisoarea – un loc pe care majoritatea oamenilor îl evită cu orice preț, cu excepția situației în care doresc să se familiarizeze în detaliu cu limbajul fenia.
COMENTARII / 0