În urma unei decizii recente, Tribunalul social regional din Baden-Württemberg a hotărât că o persoană care deține un patrimoniu considerabil nu poate fi considerată în situație de necesitate, informează t-online, publicație germană.
Nu se poate vorbi despre o situație de necesitate
în cazul în care există un patrimoniu valoros, a stabilit instanța, respingând astfel cererea înaintată. Această decizie a fost raportată de t-online.
Citește șiFostul secretar de stat John Kerry critică ritmul tranziției energetice în SUA: „Singura țară care a accelerat semnificativ este China”
O moștenire de 642.000 de euro nu i-a garantat unei femei dreptul la ajutor de șomaj, după ce aceasta a decis să dea în judecată statul german. Instanța a fost sesizată în urma unui conflict privind acordarea ajutorului social.
În urma deciziei judecătorești, o femeie din generația anului 1962 a intrat în posesia unei moșteniri substanțiale, compusă din multiple proprietăți imobiliare, împreună cu sora ei.
În patrimoniul său se găseau mai multe bunuri, printre care și apartamente într-un bloc de locuințe multiple, 627.000 de euro fiind valoarea unora dintre ele și 340.000 de euro valoarea altora, un alt apartament care a fost tranzacționat ulterior pentru 225.000 de euro, o altă proprietate imobiliară, precum și două depozite de valori care însumau 92.034 de euro.
Pe lângă aceasta, moștenirea de 642.000 de euro includea și diverse bunuri personale, cum ar fi tablouri, piese de mobilă, o colecție de monede și chiar un autoturism.
În intervalul cuprins între octombrie 2020 și martie 2021, jumătate din valoarea moștenirii, estimată la 642.017 euro, urma să fie atribuită femeii. Moștenirea urma să fie considerată ca fiind de cel puțin această valoare.
Decizia de a nu-i acorda ajutor financiar a fost luată de Jobcenter pe motiv că femeia nu mai se afla într-o situație de nevoie. Tribunalul Social din Stuttgart și, ulterior, Tribunalul Social Regional din Baden-Württemberg au fost instanțele sesizate de femeie pentru a contesta această decizie.
O declarație surprinzătoare a fost făcută în legătură cu moștenirea: „Moștenirea este un bun valorificabil” .
Reclamanta a prezentat în fața instanței argumentul că nu a putut accesa imediat fondurile moștenite de 642.000 de euro, invocând faptul că comunitatea moștenitorilor încă nu era desființată și că anumite proprietăți necesitau lucrări de renovare.
Nu a fost considerat un motiv suficient
de către judecători, care au respins această apărare.
În conformitate cu decizia Tribunalului Social Regional, evaluarea situației de necesitate într-un caz de moștenire comunitară nedivizată nu se limitează doar la examinarea fondurilor bănești, ci ia în considerare și alte tipuri de bunuri.
Se consideră că reclamantei îi revine o parte din moștenire, incluzând o cotă de coproprietate asupra bunurilor moștenite și posibilitatea de a cere dizolvarea comunității de moștenitori, toate acestea fiind recunoscute ca forme de avere de către instanță. Aceste aspecte au fost elucidate de către judecători, care au stabilit că respectivele drepturi și bunuri intră în categoria de avere a reclamantei.
În esență, întrebarea era dacă această avere putea fi valorificată în vreun fel. Tribunalul a ajuns la concluzia că era posibil, având în vedere că, deja în perioada respectivă, existaseră eforturi concrete pentru desființarea asociației de moștenitori, ceea ce a facilitat procesul de valorificare a averii.
Din vânzarea unei proprietăți imobiliare, o sumă de peste 100.000 de euro a fost obținută, după care femeia a decis să ia măsuri legale împotriva statului german pentru ajutor de șomaj.
Procesul de împărțire a moștenirii a fost evaluat de instanță, care a analizat modul în care s-a desfășurat. În septembrie 2020, femeia și sora ei au semnat acorduri de creditare cu o instituție bancară pentru a acoperi anumite cheltuieli compensatorii.
În decembrie 2020, 225.000 de euro au fost obținuți din vânzarea unuia dintre imobilele moștenite, și anume un apartament. Reclamantei i-a fost atribuită o parte din această sumă, și anume 112.500 de euro, reprezentând jumătate din valoarea totală.
În urma analizei, instanța a ajuns la concluzia că suma de bani moștenită de femeie era suficient de mare pentru a-i asigura mijloacele necesare de existență, fiind considerabil superioară pragului stabilit pentru exceptarea de la plata contribuțiilor sociale.
Reclamanta a respins oferta de împrumut care i-a fost propusă. Decizia acesteia a fost să nu accepte ajutorul financiar oferit.
Decizia instanței a adus în atenție un aspect crucial referitor la natura juridică a sprijinului financiar cerut. Instanța a accentuat că, în situația respectivă, nu se justifică acordarea unui ajutor bănesc sub formă de grant. Argumentele prezentate de judecători au fost decisive în stabilirea acestui fapt.
În cazul în care o persoană are posibilitatea de a-și valorifica bunurile în perioada în care primește ajutor financiar, aceasta poate primi doar un împrumut ca sprijin.
În urma unei propuneri din partea Jobcenter-ului, femeia a avut posibilitatea de a primi un împrumut asigurat prin garantarea unuia dintre bunurile sale imobile. Refuzul acesteia de a accepta această ofertă a influențat hotărârea finală a tribunalului, care nu i-a favorizat cauza.
Nu sunt oferite declarații
România se confruntă cu o serie de evenimente juridice interesante, unul dintre acestea fiind cazul unei femei care a moștenit o sumă considerabilă de bani. 642.000 de euro reprezintă valoarea moștenirii care a determinat-o pe femeie să ia o decizie neașteptată. Aceasta a decis să dea în judecată statul german pentru ajutor de șomaj. Cazul a ajuns în fața instanței, care a fost nevoită să evalueze situația și să ia o decizie. Detalii despre decizia instanței nu sunt încă disponibile, însă se știe că femeia a considerat că are dreptul la ajutor de șomaj după ce a moștenit această sumă mare de bani.
La un preț de 400.000.000 de lei, Compania Națională de Căi Ferate a realizat lucrările de reabilitare a tunelului Carol I. Această galerie, care a fost proiectată de către Anghel Saligny, a rămas închisă pentru o perioadă de peste trei decenii.
Anunțuri din România au fost raportate recent.
În urma incidentului în care Adrian Câciu a ridicat tonul și a lovit mâna președintei comisiei de buget din Parlament, Gabriela Horga, PNL a avut o primă reacție. Detalii despre această reacție nu au fost oferite.
La data de 17 martie 2026, participantul la emisiunea „Desafio: Aventura” Florin Prunea a suferit o accidentare dureroasă în timpul unei activități pe teren.
„Mi-am spart capul!”
a declarat el.
Știri din lumea întreagă
În cadrul emisiunii „Vorbește Lumea”, Shurubel a vorbit despre influența pe care fratele său, Silviu Lăcătuș, a avut-o asupra sa. Silviu Lăcătuș este persoana care i-a inspirat pe mulți, după cum afirmă Shurubel:
„M-a inspirat”
O declarație recentă a lui Diana Buzoianu a stârnit controverse după ce a fost aspru criticată în cadrul Parlamentului. Incidentul a avut loc într-un context tensionat. Deputata a răspuns criticilor, afirmând:
„Dacă țipați, nu vă crește bărbăția”
| Vezi mai jos un videoclip cu momentul respectiv.
Decizia instanței a fost luată în cazul unei femei care a moștenit o sumă considerabilă de bani, 642.000 de euro, și care a decis să dea în judecată statul german pentru ajutor de șomaj. Procesul a avut loc după ce femeia a considerat că are dreptul la ajutor de șomaj, în ciuda faptului că a moștenit o avere substanțială. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre decizia instanței.
nu are corespondent, asa ca ma revirhez la cerere
se prelucreaza ultimul enunt
O sesizare va fi făcută de partidul condus de Ilie Bolojan către CNCD, ca urmare a unui incident în care Adrian Câciu a avut un comportament agresiv, țipând și lovind-o peste mână pe senatoarea Gabriela Horga, membru al PNL.
COMENTARII / 0