marți, purtătoarea de cuvânt a Alianța Nord-
Acest pas a fost luat în contextul preocupărilor accentuate aduse de statele riverane, printre ele România, care se îngrijorează de siguranța semnalelor de navigație și de posibilitatea escaladării incidentelor armate în apropierea frontierei NATO.
„NATO va trimite resurse suplimentare în regiune, în special pentru a sprijini activitățile de supraveghere, recunoaștere și investigație. Vom continua să fim uniți și să ne asigurăm că suntem pregătiți și capabili să răspundem oricărei amenințări”, a transmis purtătoarea de cuvânt Allison Hart pe platforma de socializare X.
Citește șiMiliardele „uitate” ale Elveției. Și românul care figurează pe lista banilor ne-revendicați
În ultimele săptămâni, postura defensivă de pe flancul estic a fost întărită cu aparate specializate pentru a contracara dronele, iar creșterea atacurilor a determinat o accelerare rapidă a tehnicilor militare.
În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, la Brussels, marți, reprezentanții diplomatici ai statelor membre au analizat punctele slabe actuale, întâlnirea fiind organizată la cererea explicită a României, însă nu s-a apelat la Articolul 4 din Tratatul de la Washington.
În contextul tensiunilor din Marea Neagră, s-a desfășurat o întâlnire bilaterală la sediul NATO, în care secretarul general Mark Rutte s-a întâlnit cu ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan.
Două oficiali au analizat pericolele aduse de atacurile recurente cu drone, pe care le consideră de origine rusească, și care amenință convoyurile de marfă și echipajele civile.
Conducerea Alianței a apreciat implicarea Ankarei în susținerea stabilității regionale și a subliniat că strategiile de descurajare și apărare vor fi revizuite în mod continuu, adaptându‑se la situația de pe teren.
secretarul general al NATO a desfășurat discuții intense cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul bulgar Rumen Radev, în căutarea unor măsuri comune pentru protejarea apelor teritoriale.
În această situație, autoritățile din Sofia au prezentat propunerea de a crea, în colaborare cu Bucureștiul și Ankara, un moratoriu destinat să interzică și să evite atacurile armate asupra transportului maritim civil.
Tematica a dominat marți și a alimentat dezbaterile din Parlamentul European reunit la Strasbourg, unde directorul de diplomație europeană, Kaja Kallas, a subliniat că evenimentele recente constituie o escaladare severă și inacceptabilă a tensiunilor, solicitând adoptarea imediată a unor măsuri preventive.
În declarație publică, Kallas a atribuit atacurile pe seama Federației Ruse și a spus că se ocupă de elaborarea unui acord diplomatic global extins, care să includă Turcia, India și mai multe state africane, pentru a garantând ferm libertatea de navigație.
Eurodeputații au examinat situația incursiunilor ilegale în teritoriul Uniunii Europene și se pregătesc să voteze, în ziua de joi, o rezoluție oficială menită să condamneze sabotajul și agresiunile împotriva flotei comerciale.
În sfera internă, deteriorarea climatului regional a generat o reacție rapidă din partea Administrației Prezidențiale de la București.
Președintele Nicușor Dan a convocat pentru ziua de joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării, într-o sesiune în care vor fi stabilite măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii critice portuare și a perimetrului maritim național.
În același timp, pentru a reacționa rapid la atacurile din regiunea platoului continental, România și Bulgaria colaborează la punerea în funcțiune a unui centru comun de securitate maritimă, un proiect susținut financiar și logistic de Uniunea Europeană.
Platforma tehnică menționată va facilita supravegherea instantanee a țintelor aeriene și navale suspecte, diminuând timpul de reacție forțelor armate la orice încercare de a perturba traficul comercial prin coridoarele din Marea Neagră.
COMENTARII / 0