Plan american de rachete în Europa sub semnul întrebării

Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania în următorul semestru până la un an a fost anunțată de către Pentagon pe 1 mai, o decizie care a ridicat întrebări cu privire la un alt angajament strategic cheie: abandonarea planului de desfășurare a unor rachete cu rază lungă de acțiune pe continentul european de către Statele Unite. Acest plan, preconizat a fi realizat în 2026, se află acum într-o situație incertă, deși Pentagonul, contactat de către Le Monde, a refuzat să ofere comentarii pe această temă.

Decizia de retragere a trupelor din Europa, anunțată pe 1 și 2 mai de surse din administrația americană de rang înalt, citate de Wall Street Journal și CBS, urmează să fie însoțită de abandonarea planului de desfășurare a unor rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul german, a căror distanță de operare variază între 460 și peste 2.700 de kilometri.

O decizie similară a fost confirmată în timpul reuniunii anuale a NATO din perioada estivală a anului 2024, de către Joe Biden, fost președinte al Statelor Unite, și Olaf Scholz, fost cancelar social-democrat, constituind un pas inovator de la criza rachetelor din Europa, care a avut loc între anii 1977 și 1987, potrivit Le Monde.

Citește șiViața dublă a motociclistului din Rusia care a pus la cale atacul cu dronă din aeroportul Leipzig. Misiuni clandestine în inima Europei

Abia acum începe totul.

Deciziile recente ale SUA au ridicat îngrijorări în rândul experților, care sunt pesimiști în ceea ce privește posibilitatea de a reveni asupra lor.
Fostul președinte american a descris NATO drept un „tigru de hârtie” și a anunțat că retragerea a 5.000 de militari americani din Germania ar putea fi doar începutul.

Nu se știe ce se va întâmpla în continuare

nu este o declarație aici însă experții sunt rezervați în privința unei posibile schimbări de optică a administrației americane.

Anumite preocupări îi fac pe reprezentanții capitalelor europene să se întrebe dacă Statele Unite ale Americii nu vor decide să-și retragă armele mai rapid decât se va putea dezvolta pe continent european soluții alternative, potrivit Financial Times.

Decizia recentă a președintelui Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania a fost catalogată de oficialii germani drept o măsură pur simbolică, însă experții au tras un semnal de alarmă cu privire la potențialele consecințe nefaste ale unei prăpastii transatlantice din ce în ce mai adânci, care ar putea expune economia și securitatea Europei la riscuri majore, potrivit The Wall Street Journal.

Vor fi repercusiuni majore în regiune ca urmare a ultimei decizii a lui Trump de a crește taxele vamale pentru vehiculele europene, a aparentei reorientări a acestuia în legătură cu proiectul de desfășurare a rachetei cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Germaniei, precum și a efectelor economice și militare generate de conflictul din Iran.

Anumite considerații au o importanță mai mare decât diminuarea cu 5.000 de soldați a numărului de militari, potrivit lui Thorsten Benner, director al Institutului Global de Politică Publică, un centru de analiză din Berlin axat pe chestiuni de securitate.

„La fel este și epuizarea rapidă a arsenalelor SUA din cauza risipirii unor cantități enorme de resurse prețioase în războiul din Iran.”

Această afirmație a fost făcută în contextul în care resursele sunt risipite în conflictul din Iran, ceea ce duce la o depletare accelerată a arsenalelor americane, după cum a explicat directorul Institutului Global de Politică Publică.

Șase până la 12 luni sunt perioada în care Pentagonul intenționează să retragă o brigadă a armatei staționată în Germania, potrivit declarațiilor recente ale unor oficiali ai apărării din SUA. Această decizie vine după ce, cu câteva zile în urmă, cancelarul german Friedrich Merz a exprimat opinii critice la adresa strategiei SUA în ceea ce privește Iranul. Merz a afirmat că Statele Unite par a fi lipsite de o strategie clară de retragere din Iran și a descris modul în care Teheranul a interacționat cu America în cadrul negocierilor drept umilitor pentru SUA.

Nu pare să existe o strategie de ieșire

din Iran, a declarat Merz, criticând abordarea americană.

La un moment dat, un reprezentant al administrației americane a făcut o declarație în care a menționat că Trump și comunitatea internațională sunt foarte atente la deciziile și acțiunile Germaniei și altor țări europene, inclusiv în regiunea Orientului Mijlociu.
Acesta a adăugat că atât faptele, cât și declarațiile acestor națiuni au o importanță deosebită pentru președintele american.

În inima Europei, Germania reprezintă punctul focal al desfășurării forțelor militare americane, care numără 85.000 de soldați pe continent, sprijiniți de o infrastructură extinsă de baze care facilitează proiecția puterii SUA la nivel global. Baza aeriană Ramstein, situată în partea sudică a Germaniei, a jucat un rol crucial ca centru logistic pentru operațiunile militare americane din Afganistan, Irak și, mai recent, Iran, în cursul acestui an.

O posibilă retragere a trupelor ar însemna o scădere de aproximativ 14% față totalul de 36.000 de militari americani staționați actualmente în regiune, o cifră care nu depășește semnificativ fluctuația obișnuită și care rămâne cu mult sub reducerea de 12.000 de soldați pe care Trump a încercat să o implementeze în timpul primului său mandat. Majoritatea acestor militari participă la operațiuni militare americane la nivel global și nu sunt dislocați acolo cu scopul de a apăra Germania împotriva unui posibil atac.

Potrivit declarațiilor recente, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat că retragerea trupelor americane din Europa, inclusiv din Germania, era o evoluție previzibilă.
El a mai adăugat că Germania se află pe o traiectorie pozitivă, deoarece Europa a început deja să investească pentru a compensa această scădere.

„Germania este pe drumul cel bun”

, a subliniat el, reiterând astfel optimismul cu privire la capacitatea Europei de a face față acestei situații.

NATO a informat că lucrează împreună cu Statele Unite și Germania pentru a clarifica detaliile legate de desfășurarea forțelor americane pe teritoriul german, a transmis un comunicat al alianței militare pe platforma X.
Decizia în cauză evidențiază importanța ca țările europene să aloce resurse financiare suplimentare pentru apărarea comună și să își asumă un rol mai activ în garantarea securității colective.
Cu toate acestea, potrivit NATO, capacitatea alianței de a asigura protecția și descurajarea rămâne intactă.

Știrea se dovedește a fi și mai nefastă decât orice diminuare a efectivelor militare: repercusiuni asupra puterii de descurajare a alianței NATO.

Decizia Statelor Unite de a nu disloca un batalion pentru operarea unor sisteme de arme avansate a ridicat numeroase întrebări. În centrul preocupărilor se află sistarea planului de a desfășura în Germania rachete de croazieră Tomahawk și rachete hipersonice Dark Eagle. Această decizie reprezintă o schimbare de strategie față de acordul inițial încheiat în 2024 de administrația Biden. Motivul acestei schimbări a fost efortul de a descuraja Rusia de la orice acțiune agresivă împotriva NATO, mai ales după invazia din Ucraina.

Surpriza nu a fost pe deplin surprinzătoare pentru oficialii din Berlin, care se așteptau ca guvernul Trump să nu respecte acordul, deoarece nu s-a obligat niciodată să facă acest lucru, potrivit declarațiilor lui Nico Lange, director al Institutului German pentru Analiza Riscurilor și Securitate Internațională și fost înalt funcționar al Ministerului Apărării din Germania.

În ciuda unui context european marcat de o amenințare fără precedent, o lacună semnificativă în descurajarea convențională rămâne nedepășită.

„Avem trupe proprii, dar nimeni din Europa nu deține încă această capacitate specifică”

, a afirmat Lange.
Acesta subliniază că

„faptul că acum, când ne confruntăm cu un nivel de amenințare atât de grav în Europa, această lacună de descurajare convențională nu este acoperită – aceasta este o problemă reală”

.

Critici severe au fost formulate la adresa acestui plan la Washington, unde reprezentanți ai Congresului, atât din partea republicanilor cât și a democraților, au exprimat opinii negative, apreciind că acesta ar putea avea repercusiuni nefaste asupra intereselor SUA.

Coordonarea anunțurilor lasă de dorit, potrivit generalului-maior în rezervă al Armatei SUA, Gordon Davis, care a ocupat anterior un post înalt în cadrul NATO.
El a afirmat că reacția Congresului demonstrează că aceste anunțuri

„nu au fost pe deplin coordonate”

și că vor influența capacitatea de descurajare a NATO.

Conflictul potențial din Europa sau din regiunile învecinate ar putea avea un impact și asupra capacității de răspuns rapid a SUA.
Această capacitate ar fi afectată, potrivit spuselor sale, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra securității în regiune.
El a menționat că această situație ar putea limita capacitatea de a reacționa prompt în fața unui posibil conflict.

Declarația lui Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a avut loc într-o zi de sâmbătă și a subliniat că dezintegrarea alianței transatlantice este o amenințare mai mare decât dușmanii externi.

„Trebuie să facem cu toții tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă.”

a adăugat el, exprimându-se într-o postare pe platforma X.
Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a mai declarat:

„Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu o reprezintă dușmanii săi externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre.”

O nouă cauză de îngrijorare a apărut: retragerea acestui batalion reprezintă ultimul indiciu al unei relaxări a relațiilor dintre administrația Trump și Vladimir Putin, președintele Rusiei. Această evoluție survine după ce au fost ridicate sancțiunile impuse sectorului petrolier rus, ca urmare a închiderii Strâmtoarea Ormuz de către Iran. Liderii europeni sunt de părere că aceste decizii compromit eforturile de a stabili un armistițiu între Ucraina și Rusia.

Guvernul Merz a impulsionat majorarea cheltuielilor militare în Germania, accelerând totodată procesul de achiziții, obiectivul fiind consolidarea statutului de forță militară convențională predominantă în Europa până în 2029. În plus, a fost semnat un acord de colaborare cu Franța, menit să suplimenteze protecția nucleară oferită de SUA.

Creșterea tensiunilor pe continentul european a ridicat semne de întrebare cu privire la protecția sa. Preocupările legate de securitate au devenit mai acute în urma anunțului privind desfășurarea unor noi sisteme militare.

Potrivit experților în domeniul militar, se preconiza ca Berlinul să reducă treptat dependența de sprijinul militar oferit de America, însă

disputa dintre Merz și Trump

a readus în atenție necesitatea stringentă a acestui demers.

În ciuda acestui fapt, dezpletirea rapidă a resurselor militare americane în timpul operațiunii împotriva Iranului a generat o problemă majoră pentru Europa, unde procesul de reînarmare se desfășoară într-un ritm lent și este condiționat de importurile din America, în special în sectoarele vitale precum sistemele de apărare antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune.

Anunțul a fost făcut de Lange, care a afirmat că toate aceste evoluții au ca rezultat

„un risc de securitate sporit pentru Europa”

.

Exporturile Germaniei către Statele Unite ale Americii au înregistrat o scădere abruptă de la începutul războiului comercial dintre Trump și Europa, care a avut loc în anul precedent. Această linie de exporturi era considerată vitală pentru compensarea pierderilor pe termen lung suferite pe piața din China.

Anum trecut, vara, acordul comercial încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii a adus o ușurare temporară pentru numeroși producători din Germania, deoarece taxele vamale suplimentare impuse de SUA pentru oțel și aluminiu au avut un impact semnificativ asupra produselor fabricate de aceștia.
Inițial, oficialii guvernamentali și experții economici erau de părere că investițiile consistente ale Berlinului în apărare și o serie de investiții separate în infrastructura publică ar putea să impulsioneze creșterea economică în cursul acestui an.
Însă, o creștere bruscă a prețurilor la energie ca urmare a incidentului din Iran a distrus aceste prognoze optimiste.
Ulterior, guvernul a ajustat în scădere estimările privind creșterea economică pentru anul în curs, iar încrederea mediului de afaceri a înregistrat în această lună cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.
Decizia lui Trump de săptămâna aceasta de a ridica taxele vamale pentru mașinile fabricate în Europa de la 15% la 25% va accentua presiunea asupra sectorului industrial emblematic al Germaniei, care se confruntă de mult timp cu provocări majore.

Condițiile economice dificile din Germania au un impact semnificativ asupra capacității politice a lui Merz la nivel intern, reducându-i spațiul de manevră.
WSJ relatează că, de la preluarea mandatului anul trecut, o scădere constantă a popularității a făcut ca cancelarul să devină unul dintre cei mai puțin populari lideri din perioada postbelică.