În urma unei experiențe traumatizante din copilărie, Fatou Sanyang suportă și astăzi consecințele unei practici barbare în Gambia, resimțind periodic o senzație similară cu turnarea de „apă fierbinte” pe trupul ei. Deși a fost interzisă în 2015 în țara ei de origine, această formă de mutilare genitală ar putea fi din nou legalizată, potrivit unei relatări a agenției AFP preluate de boursorama.com.
În Gambia, o discuție aprinsă are loc în jurul mutilărilor genitale feminine, o practică care implică îndepărtarea parțială sau completă a organelor genitale externe, inclusiv a clitorisului. Această tradiție, care persistă în societatea locală, a devenit subiectul unei dezbateri extrem de sensibile.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Citește șiVideo Deplasări de trupe, drone și elicoptere în patru județe, într-un exercițiu de amploare. Jandarmeria: „Nu există niciun motiv de panică”
Țara Gambia, aflate într-o situație paradoxală, înregistrează una dintre cele mai mari rate ale mutilării genitale feminine la nivel global, alături de alte nouă state, în pofida unei interdicții actuale. Printre țările cu cea mai mare rată de MGF se numără și Somalia, Guinea, Burj Khalifa nu este o țară și probabil aici se referă la Djibouti, Ciad, Egipt, Malawi, Mali, Benin și Senegal. 73% din femeile și fetele cu vârste între 15 și 49 de ani au suferit această practică în anul 2020, după cum relatează UNICEF.
În anul 2025, decesul a doi nou-născuți care suferiseră recent mutilarea organelor genitale a stârnit indignare la nivel național.
În fața Curții Supreme se desfășoară un proces crucial privind MGF, care analizează o petiție menită să răstoarne interdicția existentă într-o țară cu populație predominant musulmană. O decizie în acest sens ar plasa Gambia într-un grup foarte select de țări la nivel global care au optat pentru această abordare.
În anul 2024, o propunere legislativă menită să înceteze pedepsirea unei anumite practici a fost respinsă de către Parlament, la inițiativa parlamentarului Almameh Gibba, care a argumentat că acest act este o tradiție care trebuie respectată. Ulterior, în luna aprilie a anului 2025, atât reprezentantul menționat, cât și entitățile religioase au înaintat o sesizare către Curtea Supremă.
Ancheta desfășurată de Curte, demarată în luna decembrie, a fost suspendată temporar, însă reluarea ei este preconizată în viitorul apropiat.
În Gambia, o practică controversată cunoscută sub numele de „excizie” ar putea fi din nou legalizată. Acestă tradiție a fost interzisă în țară din 2015.
„Țipetele”
este termenul local pentru această practică.
Fatou, o femeie de 30 de ani, a devenit victimă a exciziei la o vârstă fragedă de șase ani. După procedura brutală, a fost găsită într-un mediu nefamiliar, înconjurată de un grup de femei mai în vârstă, cunoscute sub numele de „tăietoare”.
Brikima este locul unde femeia locuiește acum și de unde a vorbit cu AFP despre experiența sa.
Ea a explicat că, având ochii acoperiți, nu și-a dat seama imediat de situația în care se afla, dar putea să audă strigătele celorlalte fete care erau ținute în același loc.
„Puteam auzi țipetele celorlalte fete”
a declarat ea, fiind la 40 km de Banjul, capitala țării, în casa sa din orașul menționat anterior.
În momentul de față, durerea încă o însoțește pe femeie în fiecare lună, odată cu sosirea menstruației.
„Iar când am relații intime cu soțul meu, la un moment dat, am senzația că mi se toarnă apă fierbinte peste mine…”
Ea resimte o senzație deosebit de neplăcută și atunci când are „o durere foarte puternică de fiecare dată”.
Fetele și adolescente care au suferit mutilări genitale feminine MGF sunt expuse la multiple riscuri pentru sănătate. Complicațiile acestor practici includ decesul, infecții și sângerări, precum și probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi sterilitatea și dificultăți în timpul procesului de naștere sau postpartum.
Deși o interdicție era deja în vigoare din 2015, doar câteva dosare, mai puțin de zece, au ajuns în fața instanțelor de judecată, iar primele sentințe de condamnare au fost emise abia în 2023.
Imamul Kalipha Dampha, membru al Consiliului Islamic Suprem din Gambia, care are în vedere reglementarea chestiunilor islamice, se pronunță în favoarea eliminării pedepselor pentru această practică, considerând că ea ar putea fi dezincriminată.
El a afirmat, într-o discuție cu un reporter AFP, la sediul Consiliului din Kanifing, situat la vest de Banjul, că „excizia reprezintă o parte integrantă a practicilor noastre religioase, iar interzicerea acesteia ar constitui o încălcare a dreptului nostru la libertate religioasă”.
Fundamentele islamului sunt strâns legate de puritate, o concept care, în opinia sa, se extinde și asupra practicilor de circumcizie atât la bărbați, cât și la femei.
„Totul în islam se bazează pe puritate”
și, potrivit lui, aceasta include
„circumcizia, atât pentru bărbați, cât și pentru femei”
.
În replică, coordonatoarea programului de la Think Young Women, Oumie Jagne, afirmă că
„MGF nu este o cerință și nici un imperativ religios”
.
În opinia sa, această tradiție dureroasă continuă să existe și din cauză că reprezintă un rit de trecere esențial pentru obținerea recunoașterii în cadrul comunității. În cazul în care cineva refuză să se supună acestei practici, consecințele pot include dificultăți de adaptare, ostracizare și presiuni din partea celor din jur.
În ciuda lipsei de aplicare efectivă a interdicției privind mutilarea genitală feminină MGF în Gambia, legislația a stabilit un precedent evident că această practică este inacceptabilă, potrivit acesteia.
În țara africană Gambia, o practică controversată cunoscută sub numele de excizie ar putea fi din nou legalizată. Organizații pentru drepturile omului și grupuri de activiști se tem de repercusiunile acestei posibile schimbări legislative.
„Traumatism pe viață”
este termenul folosit pentru a descrie efectele pe termen lung ale acestei practici asupra victimelor.
Jaha Dukureh a suportat multiple experiențe traumatice ca rezultat al exciziei. În calitate de ambasadoare regională a ONU Femei pentru Africa, aceasta a înființat organizația non-guvernamentală „Safe Hands for Girls” (Mâini sigure pentru fete), care oferă sprijin victimelor mutilării genitale feminine în Africa. În prezent, Dukureh lucrează în domeniul tehnologic din Statele Unite.
Anii 1990 au fost martorii unui eveniment tragic pentru o familie, când o fetiță a decedat la o săptămână de viață. Excizia suferită a dus la o hemoragie fatală.
Jaha Dukureh a fost obligată să intre într-o căsătorie la doar 15 ani cu un bărbat considerabil mai în vârstă. Făcând parte din comunitatea soninké, unde se practică această formă de mutilare din cauza importanței acordate virginității, ea a fost supusă unei proceduri de reducere a deschiderii vaginului, care implică acoperirea, tăierea și rearanjarea labiilor mici sau mari, uneori prin sutură.
Jaha Dukureh relatează că, în ziua nunții, femeilor li se practică excizia genitală fără anestezie. Ulterior, cuplurilor nou-căsătorite li se recomandă să intre în legătură fizică în aceeași zi, cu scopul de a preveni închiderea din nou a zonei afectate.
Mariama Fatajo, o tânără de 28 de ani, a căzut și ea pradă acestei practici brutale de mutilare fizică.
Durerea resimțită de această femeie la venirea pe lume a celor doi copii ai săi a fost extrem de puternică, determinând-o să decidă că nu va mai deveni mamă a altor copii, după cum a relatat ea în discuția cu AFP.
Depenalizarea acestei practici îi ingrijorează foarte mult.
Experiența poate fi deosebit de dificilă atât pentru femeile care au trecut deja prin această suferință, cât și pentru tinerele pe care încercăm să le sprijinim, își face griji ea.
Mutilarea genitală feminină poate lăsa urmări traumatizante pe tot parcursul vieții.
„Va fi șocant pentru noi, supraviețuitoarele, dar și pentru fetițele pe care încercăm să le protejăm”, se teme ea. „Pentru că MGF poate fi un traumatism de care suferi toată viața”
COMENTARII / 0