Putin cere lui Lukașenko să atace Ucraina și să contracareze NATO – WSJ

Forțele militare rusești au eșuat în totalitate în Ucraina, iar presiunile exercitate de Vladimir Putin asupra lui Alexander Lukașenko au luat o turnură mai agresivă. Anul acesta, Moscova a încercat să-l convingă pe Lukașenko să permită Belarusului să devină din nou un teren de luptă pentru campania militară împotriva Ucrainei sau pentru operațiuni militare împotriva statelor membre NATO, potrivit unor declarații oferite The Wall Street Journal de către oficiali europeni și ruși, atât actuali, cât și foști.

Informațiile au ajuns atât în Europa, cât și la Kiev, Lukașenko fiind deja avertizat de către Emmanuel Macron și Vladimir Zelenski, avertismentele fiind făcute publice.
Cu toate acestea, sursele WSJ relatează că presiunile exercitate de Moscova asupra sa au continuat să crească.

Moscova a demarat recent o solicitare specifică, și anume permisiunea de a folosi teritoriul Belarusului pentru lansarea unor atacuri cu drone împotriva Ucrainei și pentru crearea unui nou front, situat mai aproape de regiunile sale vestice.
Scopul acestei strategii este de a distrage atenția Forțelor Armate ale Ucrainei de la protecția teritoriilor din est.

Citește și„Subminează regimul de sancțiuni”. Peste 176.000 de tone de combustibil din Coreea de Sud au fost transportate către Rusia

Pe lângă aceasta, se vehiculează posibilitatea ca Belarusul să joace un rol activ în operațiuni ostile împotriva statelor europene membre NATO, fără a se recurge neapărat la confruntări armate directe.
20 de drone au fost lansate, spre exemplu, de pe teritoriul belarus către Polonia anul trecut, într-o potențială încercare de a evalua robustețea apărării colective sau de a eroda sprijinul extern oferit Ucrainei.
Astfel de acțiuni ar putea servi drept tactici menite să destabilizeze sau să testeze capacitățile de răspuns ale alianței militare.

Un fost funcționar al serviciilor de informații rusești, familiarizat cu discuțiile dintre Moscova și Minsk, a dezvăluit că Rusia a condiționat continuarea sprijinului financiar acordat economiei belaruse de o favoare.
Lukașenko și Boris Gryzlov, ambasadorul Rusiei în Belarus, sunt cei care poartă discuțiile pe această temă.
Se pare că sprijinul financiar rus a fost esențial pentru economia belarusă până în prezent.
Detalii despre negocieri au fost oferite de un informator pentru WSJ.

În cursul lunii mai, Emmanuel Macron, președintele Franței, a purtat o discuție telefonică cu Lukașenko care a durat aproximativ o oră și jumătate.
Conform informațiilor disponibile la Paris, se pare că Belarus are planuri de a-și crește implicarea în război, după cum a declarat Macron, care l-a și avertizat pe Lukașenko în legătură cu această situație.
Un apropiat al lui Macron a confirmat existența acestei convorbiri pentru WSJ, remarcând că liderul francez a atras atenția asupra riscurilor majore pe care le va întâmpina Belarus dacă va permite implicarea sa în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând:

”a subliniat riscurile cu care se va confrunta Belarus dacă va permite să fie antrenată în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”

În cursul lunii mai, Zelenski a adus în atenție faptul că Ucraina a obținut detalii referitoare la discuțiile purtate între reprezentanții Rusiei și cei ai Belarusului pe această temă. Aceste informații sugerează că Rusia evaluează posibilitatea de a-și desfășura operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a statelor baltice, folosind teritoriul belarus ca punct de sprijin.

Lukașenko a primit un ultimatum de la Zelenski în cursul săptămânii anterioare.
În termen de o săptămână, el trebuie să procedeze la îndepărtarea echipamentelor rusești de pe teritoriul Belarusului, care sunt implicate în dirijarea atacurilor cu drone lansate împotriva localităților din Ucraina.
În situația în care această măsură nu va fi luată, Kievul va lua inițiativa de a le neutraliza de unul singur, a avertizat președintele ucrainean.

La scurt timp în urmă, o cerere de scuze a fost adresată de către Lukașenko lui Zelenski, fiind însoțită de garanții că Belarus nu are intenția de a participa la conflictul armat.
Belarus se confruntă cu o vulnerabilitate militară accentuată și nu are dorința de a se angaja în luptă, a mai declarat el.

Lukașenko și-a arătat deja disponibilitatea de a-i oferi lui Putin o bază de operațiuni pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022.
Ulterior, el a adoptat o poziție mai rezervată față de conflict și a căutat să normalizeze legăturile cu administrația americană recent instalată.
În acest context, reprezentantul lui Donald Trump, John Cole, a devenit un vizitator frecvent al capitalei belaruse, Minsk.
Ca o consecință a acestor eforturi de detensionare, regimul Lukașenko a eliberat, în mai multe tranșe, un număr de aproximativ 500 de deținuți politici, în urma unor discuții care au dus la o posibilă reducere a sancțiunilor.

În opinia lui Alexandr Piroznikov, fondatorul Forumului Strategic al Europei de Est, participarea la un conflict ar contrasta puternic cu obiectivele strategice atribuite lui Lukașenko, care, conform observațiilor, par să se axeze pe îmbunătățirea relațiilor cu statele occidentale.

2.000 de militari ruși sunt dislocați în prezent în Belarus, potrivit informațiilor disponibile.
Anumite infrastructuri de comunicații ale acestora au fost folosite, după cum afirmă Zelenski, în timpul operațiunilor militare desfășurate împotriva unor localități, printre care se numără Rivne, Jitomir și Volyn.

Nu există declarații directe

În luna mai, forțele armate ruse și belaruse au desfășurat manevre militare comune, care au inclus exerciții de manipulare a muniției nucleare tactice destinate sistemelor de rachete „Iskander-M” dislocate pe teritoriul Belarusului.

În prezent, nu au fost identificate semne că Rusia are planuri să implice Belarusul în acțiuni militare într-un viitor apropiat, WSJ a aflat de la surse care au cunoștință directă despre această situație.
Însă, rămâne o posibilitate care continuă să fie examinată, potrivit acelorași surse.