Comisia Europeană alocă resurse suplimentare pentru a ține pasul cu evoluția rapidă a reformelor din Moldova, chiar dacă procesul de aderare al acestei țări rămâne influențat de situația politică a aderării Ucrainei
Comisia Europeană alocă fonduri interne către procedura de aderare a Moldovei, după ce viteza reformelor din Chişinău a depășit capacitatea departamentului de a ține pasul, au comunicat oficiali ai UE pentru Euronews.
Guvernul moldovean a implementat reformele esențiale cu o viteză atât de mare încât Comisia se găsește acum obligată să recupereze diferența, redistribuind fondurile deja disponibile pentru a urmări evoluțiile obținute.
Citește șiEuropa rupe un tabu: întâlniri secrete cu regimul taliban pentru deportarea migranților. Implicațiile colaborării cu regimul islamist
„Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce privește reformele legate de UE dau roade. Am avut o discuţie telefonică constructivă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat paşii următori pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marţi pe X comisarul pentru extindere, Marta Kos.
Departamentul de extindere al Comisiei, deja încărcat de avansurile simultane realizate de mai multe state candidate, trebuia să reasigneze resursele către cele care au obținut cele mai bune rezultate.
Chişinăul a progresat cu determinare în ceea ce privește reformele cerute de Uniunea Europeană de la intrarea în funcție a președintelui Maia Sandu în 2020, constituind un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară solidă.
„Fără precedent” evidențiază unicitatea acestui eveniment.
„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”
în marja unei reuniuni ministeriale, vineri a spus viceprim‑ministrul Moldovei pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov
În acest context, Comisia trebuie să confirme dacă țările candidate aplică reformele în mod corect, ceea ce presupune ajustarea competențelor sale la ritmul pe care fiecare stat îl poate susține realist.
În iulie, prim‑ministrul Serhii Korețki a preluat mandatul, iar Kievul a reînviat programul de reforme, obținând un nou impuls. Totuși, războiul țării și presiunea bugetară continuă să perturbe procesul de aderare.
Marţi, FMI a lansat un studiu ce examinează avantajele economice posibile ale aderării la UE pentru statele din Balcanii de Vest și Moldova, excluzând Ucraina din cauza „dimensiunii sale mult mai mari şi a conflictului militar în curs”.
Această evoluție tehnologică accelerată se dovedește în mod neplăcut cu situația politică din cadrul Consiliului UE, unde traseele de aderare ale Ucrainei și Moldovei continuă să fie interconectate.
Ce factori determină legătura dintre aderarea Moldovei și cea a Ucrainei?
Termenul „Cuplajul” desemnează o practică neoficială prin care se conectează procedurile de aderare ale celor două state.
Formarea unui grup de țări se dovedește extrem de eficientă în faza de ratificare, deoarece facilitează aprobarea unui singur tratat de aderare pentru toate statele membre — exemplu fiind aderarea României și Bulgariei la bloc în 2007, subliniază Euronews.
2022 a marcat debutul proceselor de aderare pentru Ucraina și Moldova, desfășurate în comun, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina. În decembrie 2023, liderii Uniunii Europene au inițiat simultan negocierile de aderare cu ambele state.
Procesul de aderare la Kiev a fost ulterior blocat pentru doi ani de către un veto emis de Ungaria, condusă de Viktor Orbán, din cauza disputelor bilaterale referitoare la modul în care este tratată minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia, situată în estul Ucrainei.
Elanul a revenit după ce partidul Tisza al lui Péter Magyar l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie, determinând Budapesta şi Kievul să deschidă negocieri pentru soluţionarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria şi-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri.
În iunie a fost inițiat al doilea dintre cele șase grupuri de negocieri. După această etapă, însă, Ungaria a reluat încetinirea procedurii Ucrainei, deoarece peste un deceniu de discurs anti-ucrainean sub conducerea lui Orbán face ca avansurile rapide să fie dificil de acceptat de către mulți maghiari.
Chiar dacă tensiunile sunt strict de natură bilaterală între Ucraina și Ungaria, această legătură a făcut ca Moldova să se afle în mijlocul vârtejului evenimentelor.
„Avem un obiectiv ambiţios”
Moldova a fost motivată de factori geopolitici de amploare pentru a se lega de Ucraina. În Transnistria, prezența forțelor ruse a existat de multă vreme, iar în momentul izbucnirii conflictului în 2022, țara s-a găsit în spatele frontului, cu trupe ruse pe teritoriul său.
Această conexiune revine cu o semnificație specială pentru Kiev, care consideră viitoarea aderare la UE ca un balast de salvare, menținând țara departe de dominația rusească.
De când Moldova s-a alăturat procesului de extindere alături de Ucraina, se susţine că, dacă Chişinăul ar avansa singur în timp ce Kievul este împotmolit în dispute bilaterale, s-ar transmite un semnal politic greşit.
Prin urmare, principalii susținători ai extinderii, în special statele baltice, au cerut ca această legătură să fie menținută de-a lungul întregii faze de deschidere a clusterelor.
Totuși, nu trebuie ca procesul politic să recupereze decalajul înainte ca aspectul tehnic al aderării – reformele în sine – să fie abordat.
Autoritățile UE anticipează că legătura dintre cele două state din estul Europei va persista până la finalizarea tuturor clusterelor rămase. În acel moment, se estimează că situația se va transforma rapid, cu condiția ca Moldova să-și mențină ritmul reformelor.
Avem un obiectiv ambiţios: să fim pregătiţi să încheiem negocierile până la începutul anului 2028
a declarat viceprim‑ministrul Moldovei pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov.
COMENTARII / 0