Alăturarea României la Uniunea Europeană a determinat, în intervalul de 15 ani, o creștere semnificativă a veniturilor cetățenilor români.
Conform celui mai recent raport al Eurostat – „Cifre cheie privind condițiile de viață în Europa – ediția 2026”, în anul 2025
În 2025, România a fost campioana creșterii veniturilor comparativ cu anul 2010, înregistrând o evoluție pozitivă de peste 160%.
Citește șiCum a redeschis judo-ul ușa Rusiei către competițiile internaționale. Sportul preferat al lui Putin, folosit ca instrument de influență
În ansamblu, documentul arată o Românie contradictorie: cea mai rapidă creştere a veniturilor din ultimii 15 ani şi cele mai ridicate niveluri de satisfacţie a vieţii şi încredere socială, dar și cele mai mari lipsuri materiale şi cea mai mare rată de deprivare severă din UE.
În România, venitul median a crescut cu cea mai mare rată, atingând 160,2%. În același timp, Bulgaria, Polonia, Croația, Malta, Ungaria și cele trei state baltice membre ale UE au raportat, de asemenea, creșteri semnificative ale venitului. În contrast, în această perioadă, venitul median a scăzut în două state ale UE: Grecia (cu 22,3%) și Franța (cu 0,6%). Aceste informații apar în documentul recent publicat de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.
Instituția se referă la conceptul de „venit median”, distinct de venitul mediu, fiind punctul central al unei serii de venituri sortate în ordine crescătoare. Astfel, exact 50% din populație obține un venit sub această valoare, iar ceilalți 50% primește un venit peste ea. Institutul Național de Statistică nu furnizează informații privind venitul sau salariul median în România, ci doar despre venitul sau salariul mediu. Datele recente indică faptul că salariul median net se situează sub salariul mediu cu aproximativ 25-26%.
În data de 31 decembrie 2025, salariul median net în România a atins 3.700 lei, constituind media generală a tuturor salariilor din țară, însă rămânând mai mic față de media netă de 5.734 lei.
În anul 2010, salariul mediu net se ridica la aproximativ 990 lei. Statistica Eurostat confirmă această evoluție ascendentă și pentru salariul mediu net. Astfel, la sfârșitul anului 2010, un angajat din România primia, în medie, 1.477 lei în mână; după 15 ani, această sumă a ajuns la 5.734 lei, echivalentul a 1.125 euro, adică aproape patru ori mai mult.
Eurostat adoptă termenul de venit disponibil echivalent pentru a efectua comparații între țări. Acest indicator corespunde venitului net al tuturor membrilor gospodăriei, împărțit la numărul lor ponderat. Valoarea veniturilor este prezentată în FPS, o unitate monetară artificială concepută pentru a compara nivelurile de trai între state, ținând cont de diferențele de prețuri de la o țară la alta.
În anul 2025, România a înregistrat un venit disponibil median de 12,861 PPS pe locuitor pe an, poziționându‑se astfel în rândurile inferioare ale Uniunii Europene.
În 2025, cele mai scăzute valori ale venitului median disponibil au fost înregistrate în Ungaria (11.958 PPS), România (12.861 PPS) și Grecia (13.612 PPS).
În 2025, suma medie anuală disponibilă în 22.630 PPS pe locuitor în Uniunea Europeană a variat semnificativ. Statele occidentale și nordice din UE au înregistrat nivelurile cele mai înalte, în timp ce țările din sud, est și zona baltică au prezent
În 2025, cele mai ridicate valori ale venitului median disponibil au fost înregistrate în Luxemburg (37.673 PPS), Austria (32.002 PPS) și Țările de Jos (29.714 PPS).
O echivalare a standardului puterii de cumpărare în euro arată un venit anual median al românilor de 8.187 de euro în 2025, cel mai mic din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Un factor de aproximativ 0,637 euro pentru 1 PPS, arată că preţurile din România sunt cu circa 36% sub media UE.
Venitul median anual al românilor reprezintă doar 35,7% din media UE (22.939 de euro) şi mai puţin de o şesime din nivelul din Luxemburg (50.046 de euro). România se află sub Ungaria (8.792 de euro) şi Bulgaria (8.862 de euro), deşi în 2022 o depăşea pe aceasta din urmă (5.512, faţă de 5.378 de euro). Din 2022, veniturile din România au crescut cu 48,5%, peste media UE (20,1%), dar sub Bulgaria (+64,8%), Polonia (+60,9%) sau Croaţia (+71,9%).
România se numără și printre ţările cu cea mai mare satisfacție de viață. Potrivit Eurostat, românii de peste 16 ani şi-au evaluat, în 2025, satisfacția de viață cu 7,8 puncte, pe o scală de la 0 la 10, la egalitate cu finlandezii și peste danezi, austrieci și polonezi (7,7). Media UE este de 7,2 (faţă de 7,3 în 2018), iar cel mai mic scor îl are Bulgaria (6,3). În 14 ţări, satisfacţia a crescut între 2018 şi 2025. România conduce şi clasamentul încrederii în ceilalţi, cu 7,5 puncte din 10, faţă de media europeană de 5,8, fiind urmată de Finlanda urmează cu 7 puncte, în timp ce Cipru, Franţa, Lituania şi Slovenia sunt sub 5 puncte.
Conform datelor Eurostat, România prezintă cea mai mare rată din UE, 16,8% din populație, la măsurătorul care evaluează incapacitatea de a-și permite bunuri esențiale (încălzire,
Media UE pentru rata de deprivare severă este de 6,3%.
„În 2025, riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE a fost cel mai ridicat în zonele rurale (21,4%), ușor mai scăzut în orașe (21%) și cel mai scăzut în localitățile mici și suburbii (20,5%). În nouă țări din UE diferențele dintre riscul de sărăcie sau de excluziune socială la cele trei niveluri de urbanizare au depășit 10 puncte procentuale. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în România (26,1 puncte procentuale), Bulgaria (19,9 puncte procentuale) și Lituania (18 puncte procent
COMENTARII / 0