Avertismentele vin după ce prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în fața Parlamentului că, potrivit evaluărilor serviciilor de informații poloneze, Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete pe teritoriul NATO în lunile următoare, în cadrul eforturilor de a demonstra că „articolul 5 este mai mult teoretic decât practic”, relatează The Guardian.
În săptămâna precedentă, trei lideri ai serviciilor de informații europene au oferit declarații distincte în interviuri acordate ziarului britanic The Guardian, desfășurate în diferite locații, în care au prezentat opiniile lor privind o posibilă amenințare provenită din Moscovei.
Michal Koudelka, conducătorul serviciului de informații și securitate BIS din Cehia, a afirmat că, în afară de intensificarea operațiunilor cu drone, o incursiune limitată în teritoriul NATO limită cu Rusia ar putea constitui o componentă a strategiilor Kremlinului.
Citește șiNavă cu peste 2.500 de containere, scufundată în Strâmtoarea Ormuz. Iranul susține că a lovit o mină marină
Într-un interviu neobișnuit acordat la sediul agenției din Praga, el a menționat:
„Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub steag fals, o campanie masivă de influențare”
El a afirmat că acest scenariu s-ar putea concretiza în câteva „luni, nu ani”, dar a adăugat că „mulți oameni fac tot ce le stă în putință pentru a se asigura că acest lucru nu se va întâmpla”.
Statele baltice recomandă adoptarea unor măsuri de precauție.
Oficialii proveniți din cele trei state baltice, care împărtășesc frontieră cu Rusia, au adoptat o atitudine mai precaută în legătură cu posibilitatea unei invazii sau a unei alte escaladări majore, subliniind resursele limitate ale Moscovei în Ucraina și avertizând că accentuarea riscului unui atac ar putea favoriza Kremlinul.
„Nu vedem indicii ale unui atac iminent”
a spus Normunds Mežviets, director general al VDD, serviciul de informații interne letone, în cadrul unui interviu realizat la sediul agenției din Riga.
El a subliniat existența indicii că Moscova se pregătește pentru acțiuni mai decisive în Europa, însă a menționat că nu este evident dacă aceste planuri reprezintă doar o componentă a unei strategii de destabilizare.
„Rămâne o întrebare deschisă dacă au planuri directe și concrete sau dacă totul se încadrează doar în contextul eforturilor lor generale de a răspândi frica și incertitudinea în societatea occidentală”, a spus el.
Semnal de avertizare referitor la „panica de pe rețelele sociale”
țările baltice au trimis, de-a lungul anilor, critici către Europa de Vest pentru atitudinea sa prea blândă față de Rusia. Astăzi, acești politicieni se află într-o situație neobișnuită: trebuie să îndeplinească liderilor occidentali să-și tempere mesajele publice, temându-se că dezbaterile privind invazia iminentă ar putea afecta negativ societățile și economiile lor, subliniază The Guardian.
Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a condamnat sâmbătă „panica de pe rețelele sociale” din ultimele zile cu privire la un posibil atac. „Dacă există motive să ne temem de un atac, fiți siguri: vom spune asta clar. Până atunci, păstrați-vă calmul, continuați-vă activitatea și sprijiniți Ucraina”, a scris el pe X.
Mežviets a susținut că, în total, este benefic faptul că Europa de Vest a recunoscut amenințarea pe care o reprezintă Rusia.
„Înainte de 2022, ne-am avertizat constant partenerii din Europa de Vest cu privire la amenințarea din partea Rusiei, dar, de cele mai multe ori, nu ni s-a dat ascultare. În 2022, abordarea partenerilor noștri s-a schimbat. Au spus că, se pare, țările baltice și Polonia au avut dreptate”, a declarat el.
Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre ce informații specifice ar fi putut fi obținute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru lunile următoare, și nici nu au comentat dacă vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova luna trecută a avut ca scop, parțial, avertizarea Kremlinului cu privire la pericolele lansării unui atac asupra NATO.
În urma acelei vizite, portretul oficial al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat zvonurile referitoare la un atac rusesc împotriva NATO.
„Nu are nicio legătură cu realitatea și nicio legătură cu intențiile Federației Ruse”, a declarat el.
Suedia nu are încredere în Rusia în ceea ce privește dorința sa de a negocia pacea.
În ultimele săptămâni, administrația lui Trump a inițiat o nouă inițiativă pentru a relua dialogul de pace din Ucraina. În afară de vizita lui Ratcliffe în capitala rusă, oficialii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au călătorit atât la Moscova, cât și la Kiev.
Donald Trump a repetat că președintele rus Vladimir Putin ar fi interesat de un acord, însă în Europa prevalează îndoieli privind faptul că Kremlinul ar manifesta vreun interes real în negocieri de bună-credință.
Thomas Nilsson, director al serviciului de informații militare și securitate din Suediei, a declarat în cadrul unui interviu realizat în timpul unei conferințe din Riga:
„Nu am văzut niciun semn care să indice că la Moscova se ia în considerare serios posibilitatea unor negocieri reale”
și a adăugat:
„Aprecierea mea este că ei încă mai cred că își pot atinge obiectivele strategice, așa că se limitează la a juca un teatru al negocierilor”
.
Trei lideri ai agențiilor de spionaj au declarat că, indiferent de evoluția evenimentelor, operațiunile de sabotaj din partea Rusiei în continentul european vor crește probabil în lunile viitoare. Nilsson a numit recentul incident cu o dronă armată la aeroportul din Leipzig un
„moment de cotitură”
și a subliniat că autoritățile germane îl au legat de serviciile de informații ruse.
Rusia reprezintă o amenințare pentru statele europene.
Moscova a susținut în numeroase declarații că livrarea de armament, informații și consultanți militari către Ucraina transformă statele occidentale în factori implicați în conflict și în ținte justificate, însă până în prezent a evitat orice măsură care ar putea declanșa un răspuns coordonat din partea NATO.
În loc, a inițiat ceea ce autoritățile occidentale consideră o ofensă de sabotaj împotriva obiectivelor din statele care susțin cu putere Ucraina, alături de evenimente izolate ce par să verifice limitele, de exemplu, în urmă cu un an, când peste o duzină de drone nearmate au pătruns în spațiul aerian polonez.
Koudelka a susținut că strategia Rusiei în prezent constă în „escaladarea pentru a dezescalada”, iar Kremlin dorește să aplice presiune asupra punctelor vulnerabile ale societăților occidentale pentru a reduce sprijinul acordat efortului de război al Ucrainei.
„Ei cred că, dacă vor escalada suficient, țările europene vor decide să nu mai sprijine Ucraina”
a declarat el.
COMENTARII / 0