Statele Unite ale Americii explorează căi de a reînnoi legăturile diplomatice cu o națiune izolată și autocratică, care deține teritorii cheie din punct de vedere strategic de-a lungul coastelor Mării Roșii. Această inițiativă are loc în timp ce Republica Islamică Iran pare să fie gata să întrerupă o a doua rută maritimă esențială, ca urmare a tensiunilor escaladate cu Administrația Trump, potrivit The Wall Street Journal.
Potrivit unor surse apropiate dosarului, un reprezentant al administrației Trump, Massad Boulos, a informat omologilor săi străini despre intenția SUA de a începe ridicarea sancțiunilor impuse Eritreei, o țară africană cu o coastă mică pe Marea Roșie, a confirmat atât oficiali actuali, cât și foști oficiali.
Eritreea este vizată de un demers al administrației americane pentru restabilirea unor legături diplomatice la cel mai înalt nivel după o perioadă de zeci de ani de rupturi în relații. Procesul de reexaminare a strategiei pentru normalizarea relațiilor cu această țară și pentru ridicarea sancțiunilor care o afectează este în desfășurare, potrivit unor oficiali, care au subliniat că încă nu a fost adoptată o decizie finală.
Citește șiCel mai bun top 10 țări în matematică: Asia domină clasamentul
Există o preocupare legată de Houthi ca o potențială amenințare.
Demersurile diplomatice întreprinse de SUA au loc pe fondul amenințărilor grupării rebele Houthi din Yemen, care se bucură de sprijinul Iranului, de a întrerupe navigația în Marea Roșie, ca urmare a eforturilor Teheranului de a restricționa traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz, de la debutul conflictului său cu SUA și Israel.
Înainte de conflictul dintre SUA și Iran, Eritreea era deja pe ordinea de zi pentru reluarea relațiilor diplomatice cu Statele Unite. Deși inițial această chestiune a fost abordată într-un context diferit, evenimentele recente legate de Strâmtoarea Ormuz au amplificat semnificativ importanța strategică a Mării Roșii pentru politica americană. În urma deciziei Iranului de a bloca această rută critică, Marea Roșie a devenit și mai vitală pentru exportatorii principali de petrol din Orientul Mijlociu, care anterior erau nevoiți să traverseze Golful Persic.
O zonă strategică critică este reprezentată de Strâmtoarea Ormuz, care servește drept punct de acces către imensele zăcăminte de petrol din Orientul Mijlociu, situate în estul Peninsulei Arabice. În contrast, Marea Roșie este poziționată în vest și constituie o rută esențială pentru transportul naval atât militar cât și comercial între Marea Mediterană și Oceanul Indian.
Rebelii Houthi au amenințat în repetate rânduri că vor bloca strâmtoarea Bab al-Mandeb, la intrarea în Marea Roșie, pentru a sprijini Teheranul.
În acest context, sprijinirea Teheranului a devenit o chestiune de importanță majoră.
La Cairo, o reuniune discretă a avut loc între trimisul special al președintelui Trump pentru continentul african, Boulos, și președintele Eritreei, Isaias Afwerki, în cursul ultimei părți a anului trecut, după cum au informat atât oficiali guvernamentali, cât și alte persoane aflate în legătură directă cu respectivele discuții.
Nu există detalii suplimentare disponibile.
Obiectivul acestei întrevederi a fost explorarea posibilității de a atenua sancțiunile impuse de SUA și de a stabili canale de dialog la nivel înalt, în scopul de a revitaliza legăturile bilaterale dintre SUA și Eritrea.
La Cairo, o întrevedere a avut loc luni între Boulos și președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.
Dialogul dintre SUA și liderul eritreean este facilitat de către Egipt, conform declarațiilor oficialilor.
În urma acestei întâlniri, Boulos a informat pe Sisi despre intenția SUA de a începe în curând procesul de ridicare a sancțiunilor impuse Eritreei, după cum afirmă surse familiare cu situația.
În cadrul unei întâlniri recente, Boulos a avut un schimb de opinii cu Osman Saleh Mohammed, cel care conduce diplomația eritreeană, în perioada septembrie, cu prilejul desfășurării Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în orașul New York, după cum au informat reprezentanții autorităților.
Consolidarea legăturilor dintre Statele Unite și Eritreea a fost salutată de administrația Trump, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Trump și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea relațiilor cu poporul și guvernul eritreean.
Ulterior, Boulos a făcut publică o declarație, menționând că nu a abordat subiectul Eritreei în discuțiile cu Sisi în timpul șederii sale la Cairo.
Atât Ministerul Afacerilor Externe al Egiptului, cât și reprezentanții diplomatici ai Eritreei la Washington au refuzat să ofere declarații pe această temă, necomentând solicitările înaintate.
Niciunul dintre acestea nu a fost în măsură să ofere o poziție oficială.
Decizorii americani sunt în prezent angajați în gestionarea altor situații de criză mai presante.
În ultimele luni, procesul de reconsiderare a legăturilor dintre SUA și Eritreea a înregistrat progrese și regrese succesive, administrația SUA fiind preocupată în același timp de multiple crize majore pe scena internațională.
Printre acestea se numără conflictul din Gaza și războiul cu Iranul, care au absorbit o parte semnificativă din atenția factorilor de decizie de la vârf.
O decizie definitivă în această privință încă nu a fost adoptată.
De la 1993, când Eritreea și-a câștigat independența față de Etiopia, la conducerea țării se află același lider, care și-a consolidat puterea și a transformat statul într-o dictatură extrem de represivă.
Represiunile sistematice împotriva opoziției politice și a libertății religioase, tortura deținuților și recrutarea forțată a tinerilor în serviciul militar i-au determinat pe membrii Congresului SUA să o descrie drept „Coreea de Nord a Africii”.
Statele Eritreea și Coreea de Nord sunt considerate de organizația Freedom House, care monitorizează drepturile politice și libertățile civile la nivel global, drept cele mai represive regimuri de pe glob.
Eritreea posedă un patrimoniu mineral bogat și o coastă pe Marea Roșie, situată în dreptul teritoriilor Arabiei Saudite și Yemenului.
Țara vecină Djibouti reprezintă sediul celei mai mari grupări de baze militare străine la nivel global, printre care se numără cele ale Statelor Unite, Chinei, Franței, Japoniei și Italiei, fapt ce accentuează valoarea strategică a Mării Roșii pentru puterile mondiale.
Marea Roșie reprezintă o rută obișnuită pentru navele militare americane, inclusiv grupurile de portavioane, care tranzitează între Marea Mediterană și Oceanul Indian. În ultimii ani, aceste nave au fost supuse unor atacuri din partea houthi.
În anul 2025, administrația condusă de Trump a inițiat o operațiune militară aeriană care a durat două luni împotriva rebelilor houthi, ca răspuns la atacurile acestora cu rachete și drone asupra navelor comerciale din Marea Roșie.
Decizia de a opri această campanie a fost luată de Trump în luna mai, după ce rebelii houthi au promis să nu mai atace rutele maritime comerciale.
Însă, posibilitatea reluării conflictului continuă să îngrijoreze comunitatea internațională în legătură cu siguranța traficului naval prin strâmtoarea Bab al-Mandeb.
O manevră strategică a fost efectuată de către un grup naval american, sub conducerea portavionului USS George H.W. Bush, care a ales să navigheze în jurul Capului Africii pentru a participa la operațiuni împotriva Iranului, în loc de a opta pentru ruta mai directă prin Marea Roșie.
Reevaluarea strategiei de către oficialii americani îi conduce pe unii la concluzia că menținerea unor sancțiuni și a unei implicări minimale cu Eritreea s-a dovedit ineficientă. În schimb, SUA ar putea obține avantaje pe termen lung în regiunea Mării Roșii prin ridicarea sancțiunilor, în scopul inițierii unui dialog. Regiunea fiind extrem de importantă din punct de vedere strategic, SUA ar trebui să încerce să reînnoade relațiile cu Eritreea, în pofida problemelor legate de drepturile omului.
Anumite persoane cu cunoștințe în domeniu au ridicat îndoieli cu privire la raționamentul prezentat.
„De obicei, când ridicăm sancțiuni, țara respectivă a făcut ceva pentru a merita acest lucru”
, a afirmat Cameron Hudson, fost funcționar public în cadrul Departamentului american de Stat și al informațiilor.
Întrebându-se despre eficiența măsurii, el a adăugat:
„Este exact același stat militarizat și autocratic care a fost din 1993. Dacă îi recompensăm prin ridicarea sancțiunilor, ce obținem în schimb?”
O posibilă reînnoire a legăturilor dintre SUA și Eritreea ar putea avea repercusiuni asupra diferitelor conflicte și rivalități din Cornul Africii, o zonă puternic afectată de războaie.
Eritreea și Etiopia sunt în centrul atenției, iar oficialii americani au discutat în particular despre posibilitatea unui conflict între cele două țări, Etiopia acuzând Eritreea că are pretenții istorice asupra coastelor sale.
În acest context, guvernul etiopian a făcut publice aceste îngrijorări, sugerând că Eritreea ar putea avea revendicări teritoriale.
Această situație a determinat oficialii americani să urmărească cu atenție evoluțiile din regiune.
COMENTARII / 0