Potrivit informațiilor furnizate de Primăria Capitalei, în București și Ilfov există 2.867.404 de înmatriculări de autoturisme pentru anul 2025, conform datelor RAR. În rândul acestora, aproape 1,3 milioane sunt clasificate de autorități ca fiind vehicule vechi și poluante: din acestea, 461.251 aparțin categoriilor Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar restul de 835.856 sunt Euro 4.
Mărimea parcării auto poate fi exprimată și sub forma unei imagini mult mai palpabile.
Un spațiu de parcare tipic pentru un vehicul de tip autoturism măsoară în jur de 2,5 metri în lățime și 5 metri în lungime, ceea ce corespunde aproximativ 12,5 metri pătrați.
Citește șiImagine suprarealistă lângă București: un avion de pasageri, blocat sub un pod
În cazul în care toate cele 2.867.404 vehicule ar fi plasate simultan în astfel de spații, suprafața ocupată s-ar ridica la:
35,84 milioane de metri pătrați, echivalentă cu aproximativ 36 de kilometri pătrați.
Dimensiunea este echivalentă cu cea a unui sector complet din Capitalei și depășește măsurile Sectorului 2.
Dreptunghiurile în care ar putea fi plasate mașinile, fără intermedierea unor străzi, trotuare sau alte spații, ar ocupa în total aproximativ 15% din suprafața administrativă a Bucureștiului.
În total, căile unui spațiu de parcare însumează aproape 60 km².
În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces.
Prin aplicarea unei valori de aproximativ 20 m² pentru fiecare vehicul, incluzând spațiul pe drumurile publice, aproximativ 2,9 milioane de mașini ar ocupa mai mult de 57 milioane de metri pătrați.
Acest volum corespunde unei suprafețe de 57–60 km², echivalentă cu aproape de un sfert din întregul teritoriu al Bucureștiului.
O altă comparație: suprafața exclusivă a locurilor de parcare ar fi aproximativ 17 ori mai mare decât cea a Principatul Monaco.
În jur de jumătate din vehiculele din rețea sunt catalogate ca fiind învechite și emitatoare de poluare.
Cifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București.
Municipalitatea sugerează ca primele limitări să se aplice începând cu 1 noiembrie 2027 în sectorul central, afectând vehiculele Non-Euro. În această fază inițială, se prevede că 80.507 mașini vor fi incluse, reprezentând aproximativ 3% din totalul parcursului auto analizat.
Restricțiile se preconizează a fi extinse ulterior în mod treptat și pentru celelalte criterii de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.
Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor.
Congestia rutieră reprezintă factorul principal de problemă în ceea ce privește NO2 în centrul Capitalei.
Primăria susține că măsurile restricționale sunt necesare din cauza nivelurilor mari de poluare cauzate de trafic.
Examinarea autorităților locale indică în inima Bucureștiului un „hot‑spot” de 3,2 kilometri pătrați, unde media anuală a dioxidului de azot încalță pragul de 40 µg/m³. În anul 2023, se estimează că aproximativ 47.000 de locuitori au fost expuși la concentrații ce depășesc această limită.
În unele „canioane stradale” din inima Capitalei, mai mult de 80% din nivelul de NO2 ar putea fi generat de activitățile de trafic. În Piața Unirii, aportul vehiculistic se calculează la aproximativ trei sferturi din total.
Problema este intensificată de faptul că România a fost deja punită în judecată în anul 2020 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor PM10 în București.
Informațiile recente oferite de autorități indică că problema nu a fost rezolvată. În anul 2024, s-au înregistrat 70 de încălcări ale pragului PM10, iar autoritățile afirmă că, după 2020, numărul de depășiri pentru mai mulți poluanți a crescut în numeroase stații de monitorizare.
Începând cu anul 2030, normele europene vor fi mult mai riguroase: plafonul anual pentru NO2 se va reduce de la 40 la 20 µg/m³, plafonul pentru PM10 se va diminua de la 40 la 20 µg/m³, iar plafonul pentru PM2,5 se va scădea de la 25 la 10 µg/m³.
COMENTARII / 0