Analiză Cum a ajuns STB în insolvență, cu datorii de peste 3 miliarde de lei. Lecțiile pe care le poate învăța Capitala de la Viena sau Tallinn

STB s-a aflat în insolvență după ani în care tarifele scăzute, costurile în creștere, subvențiile insuficiente și problemele de gestionare au alimentat un ciclu de...

STB s-a aflat în insolvență după ani în care tarifele scăzute, costurile în creștere, subvențiile insuficiente și problemele de gestionare au alimentat un ciclu de datorii, conform unei analize realizate de Frames. La sfârșitul anului 2025, compania avea plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei, iar administratorul judiciar estimează că datoriile totale, incluzând penalitățile, depășesc peste trei miliarde de lei. Analiștii susțin că reorganizarea trebuie să modifice modelul de funcționare, nu doar să rearanjeze obligațiile acumulate.

Tribunalul București a inițiat procedura generală de insolvență pentru Societății de Transport București în data de 8 septembrie 2026, în urma celei de-a doua cereri depuse de companie. Cererea precedentă a fost respinsă din cauza documentației incomplete.

Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele rămân în circulație, în timp ce compania, care are peste 9.000 de angajați, operează în prezent sub supravegherea unui administrator judiciar. Cheltuielile sunt supuse verificării, contractele pot fi renegociate, iar datoriile trebuie integrate într-un plan de reorganizare.

Citește șiZeama varzei murate se scade? Iată ce trebuie să faci!

„Insolvența STB nu este un accident și nici o surpriză. Este rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț. Problema nu a apărut în 2026, doar a devenit imposibil de ascuns”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În ce mod s-a creat bucla de datorii

Conform datelor prezentate de Frames, compania STB a funcționat de ani cu pierderi structurale.

Tariful unei călătorii a rămas la 1,3 lei mai mult de un deceniu, apoi a crescut la trei lei în 2021.

Diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile operaționale a fost compensată prin subvenția primită de Primăria Capitalei. Această subvenție a evoluat de la aproximativ 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020. Conform analizei, transportul public de suprafață reprezintă în prezent aproximativ o treime din bugetul local.

Subvențiile nu au acoperit complet cheltuielile, iar compania a acumulat restanțe față de furnizori și bugetul de stat. Datoriile au generat penalități și popriri, astfel încât o parte din fondurile primite de la Primărie a rămas blocată pentru obligații vechi și nu a putut fi folosită în activitatea curentă.

În toamna anului acesta, ANAF a efectuat sechestru la sediul companiei, iar Primăria Capitalei a asigurat o datorie fiscală echivalentă cu aproape 400 de autobuze, potrivit analizei.

Frames evidențiază și dificultăți în gestionare: acorduri văzute ca nefavorabile, o echipă de personal excesivă în departamentul administrativ, cheltuieli considerabile pentru mentenanța flotei și incidente de furt de combustibil supuse anchete penale.

„Când doar 18% din costul transportului este acoperit din bilete, iar restul vine din buget fără reguli clare de performanță, compania nu mai are niciun motiv să fie eficientă. Fiecare problemă se rezolvă cu o subvenție mai mare, până în ziua în care bugetul nu mai poate plăti”, explică Adrian Negrescu.

Ce trebuie să rezolve administratorii judiciari

Prima provocare constă în asigurarea continuării transportului public pe parcursul procesului de reorganizare. Salariile, combustibilul și costurile de întreținere trebuie acoperite neîntrerupt, pentru că serviciul nu poate fi întrerupt.

insolvență suspendă executările silite și popririle conturilor, astfel încât fondurile obținute din activitatea curentă pot fi utilizate pentru operațiuni. Datoriile anterioare vor fi achitate pe etape, conform condițiilor prevăzute în planul de reorganizare.

Reducerea costurilor constituie problema a doua. În primele măsuri anunțate, se vor acorda 796 de preavize de concediere și se vor desființa 919 de posturi vacante. Administratorii pot renegocia sau denunța contractele considerate dezavantajoase, în condițiile prevăzute de procedura insolvenței.

Al treilea obstacol constă în dialogul cu companiile și organismele ce trebuie să recupereze fonduri de la STB. Tabelul inițial al creanțelor a fost lansat, iar prima întâlnire a creditorilor este stabilită pentru 17 noiembrie.

Planul de reorganizare trebuie să explice cum creditorii vor obține, cel puțin parțial, creanțele lor, inclusiv prin scăderea sau eliminarea unor penalități.

În ce mod se susține financiar transportul în diverse orașe din Europa?

Frames subliniază că nicio rețea majoră de transport public din Europa nu își acoperă complet costurile exclusiv prin vânzarea biletelor. Diferențele față de București se datorează proporției de călători, clarității subvențiilor și criteriilor de performanță impuse operatorilor.

În capitala austriacă, compania Wiener Linien alocă anual în jur de 2 miliarde de euro pentru funcționare și extindere, dintre care aproximativ 700 de milioane provin din vânzarea de bilete și abonamente. Astfel, procentul de costuri acoperite se ridică la circa 35%, aproape de două ori mai mare decât cel al STB.

Abonamentul anual de 365 euro, care a devenit emblemă a transportului public din Viena, a fost majorat în 2026 la 467 euro. Începând cu 2027, tarifele vor fi recalibrate automat în funcție de inflație. Un singur drum costă 3,20 euro, comparativ cu aproximativ 0,60 euro în București.

Deutschlandticket oferă călătorii nelimitate în transportul local și regional din Germania. Costul abonamentului a urcat de la 49 euro pe lună în 2023 la 63 euro în 2026, iar prognoza indică o creștere la 66,80 euro în 2027. Guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu 1,5 miliarde de euro anual pentru susținerea sistemului.

În Tallinn se adoptă un model distinct: transportul este gratuit pentru locuitorii înregistrați în oraș, iar costurile sunt acoperite prin taxele locale plătite de aceștia. Analiza Frames evidențiază că un astfel de sistem presupune un buget local robust și un control riguros al cheltuielilor.

Frames propune ce soluții pentru STB

Conform analizei, ieșirea din insolvență implică mai mult decât simpla reeșalonare a datoriilor. Primăria Capitalei și STB ar trebui să semneze un contract de servicii publice care să conțină indicatori clari pentru numărul kilometrilor parcurși, punctualitatea, curățenia și calitatea transportului.

Costul pe kilometru trebuie să fie publicat și comparat anual cu cel al operatorilor din alte orașe. În același timp, gratuitățile acordate pensionarilor, elevilor și altor categorii trebuie evidențiate și plătite separat din buget, fără a fi incluse în pierderile companiei.

Frames propune și introducerea unui tarif predictibil, ajustat gradual în funcție de inflație, în paralel cu reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor. Ținta indicată este ca veniturile din bilete și abonamente să acopere, pe termen mediu, 30-35% din costurile de operare.

Propunerea de a ridica costul unei călătorii de la 3 lei la 5 lei a fost respinsă de Consiliul General în această vară. Analistii susțin că o majorare nu trebuie să se efectueze sub forma unei schimbări brusc și fără condiții, ci să fie însoțită de investiții și de îmbunătățirea calității serviciilor pentru pasageri.

Reducerea cheltuielilor poate fi obținută și prin implementarea benzilor dedicate, care sporește viteza vehiculului și permite menținerea programului cu un număr redus de autobuze și șoferi. Frames susține, de asemenea, electrificarea flotei, monitorizarea digitală a consumului de combustibil, integrarea biletelor STB și Metrorex și utilizarea prioritară a fondurilor europene pentru modernizarea vehiculelor și depourilor.

„Bucureștenii nu cer un transport gratuit, cer un transport care funcționează. Experiența europeană arată că oamenii acceptă un bilet mai scump atunci când văd autobuze noi, benzi dedicate și intervale scurte între vehicule. Insolvența poate fi momentul de resetare a STB, dar doar dacă este folosită pentru a schimba modelul, nu doar pentru a șterge datorii și a o lua de la capăt”, concluzionează Adrian Negrescu.

COMENTARII / 0