În perioada cuprinsă între 2027 și 2032, circulația trenurilor va fi complet sistată pe o distanță de 111 km, unde vor avea loc lucrări de modernizare estimate la peste 6 miliarde de lei. CFR SA a făcut publică această informație privind închiderea prelungită a unei linii feroviare extrem de importante, care urmează să fie supusă unor ample lucrări de modernizare.
150 km de cale ferată între Cluj și Oradea sunt în prezent inactivi, lucrările de construcție demarând în ianuarie 2024. O nouă restricție de circulație pe o rută semnificativă urmează să fie impusă de CFR Infrastructură, cu o durată estimată de aproape cincizeci de luni.
Cea mai eficientă conexiune feroviară între capitală și cel mai populat centru urban din regiunea vestică a țării va fi sistată.
Lucrările de modernizare, care implică 62 de poduri și 259 de podețe, vor include și intervenții semnificative la tuneluri, conform proiectului de modernizare.
Traficul feroviar va suferi o întrerupere de cinci ani pe o rută importantă din vestul României. CFR Infrastructură a oferit explicații privind această decizie. Trenurile care călătoresc direct de la București la Timișoara, trecând prin Craiova, vor fi oprite. Această linie va fi închisă pentru o perioadă de cinci ani. Cauzele acestei opriri au fost elucidate de reprezentanții CFR Infrastructură.
În perioada februarie 2027 până în februarie 2032, traficul feroviar va fi complet sistat între localitățile Drobeta Turnu Severin și Caransebeș, anunță reprezentanții CFR.
Nu vor circula trenuri
pe această rută, potrivit sursei citate.
Operatorul de stat afirmă că închiderea completă a acestei porțiuni este imperativă pentru efectuarea intervențiilor în deplină securitate, pe un itinerar caracterizat printr-o complexitate sporită din punct de vedere feroviar, tehnic și geografic.
O linie de tren crucială din vestul României va fi afectată de o perioadă de cinci ani fără circulație feroviară.
Compania CFR Infrastructură a oferit explicații privind această decizie.
Magistrala 100, care leagă Bucureștiul de Timișoara prin Craiova și Băile Herculane, va suferi lucrări de modernizare pe o perioadă de timp.
În prezent, pe cei 533 de kilometri ai acestei linii, călătoria cu trenul durează peste 11 ore, în timp ce acum trei decenii acest timp era de șase ore și jumătate.
Numeroasele limitări de viteză au transformat un tren care circulă între Budapesta și București într-un exemplu notoriu de întârzieri semnificative.
111 km de cale ferată despart localitățile Drobeta Turnu Severin și Caransebeș, unde cele mai rapide trenuri necesită 2 ore și 9 minute pentru a străbate distanța. În prezent, cinci trenuri circulă zilnic în fiecare sens. Deși tronsonul nu a fost niciodată cunoscut pentru viteza sa, în anul 2000 existau trenuri care reușeau să acopere această distanță în mai puțin de două ore.
În cazul în care doriți să călătoriți de la București la Timișoara, există trasee alternative pe care le puteți lua. Pentru a găsi cea mai bună rută, pasagerilor li se recomandă să consulte informațiile oferite de compania feroviară.
678 km parcurge un tren care circulă direct între București și Timișoara, trecând prin Brașov, Sighișoara, Deva și Arad.
Călătoria pe această rută necesită 12 ore.
Față de magistrala 100, această distanță este cu 145 km mai lungă.
Există posibilitatea reintroducerii unor trenuri pe ruta București – Timișoara, însă distanța de peste 650 km dintre acestea ar putea cauza întârzieri semnificative.
În prezent, șantierele dintre Arad și Timișoara sunt în lucru, ceea ce duce la prelungirea duratei de parcurs a trenurilor.
De asemenea, vitezele reduse se înregistrează și pe tronsonul Brașov – Sibiu, unde linia nu este electrificată.
În regiunea Cluj și Oradea, mijloacele de transport rutier au fost suplimentate pentru a compensa lipsa trenurilor, iar călătorii pot achiziționa bilete de la furnizorii de servicii feroviare. Programul circulației acestor autobuze de înlocuire a fost făcut public prin intermediul paginilor web ale operatorilor. O abordare similară ar putea fi adoptată și pe ruta Drobeta Turnu Severin – Caransebeș.
În perioada de cinci ani în care circulația feroviară va fi sistată, CFR Infrastructură are planificate lucrări ample de modernizare.
Nu avem de gând să oprim lucrările, ci dimpotrivă să facem în așa fel încât să aducem această linie feroviară la un standard european
, a explicat un oficial. Pe durata acestei perioade, vor fi efectuate multiple intervenții pentru modernizarea infrastructurii feroviare din vestul țării.
Proiectul de modernizare implică CFR Infrastructură în efectuarea unor lucrări ample, printre care se numără îmbunătățirea infrastructurii feroviare și a sistemelor asociate. Acestea includ revizuirea liniei de tren, a sistemelor de alimentare cu energie electrică, a mecanismelor de semnalizare și a rețelelor de telecomunicații, precum și implementarea sistemului ERTMS nivel 2. De asemenea, sunt prevăzute modernizări ale gărilor, intervenții asupra sistemelor de drenare, consolidarea terasamentelor, construcția de pasaje și viaducte, toate acestea fiind adaptate pentru a corespunde standardelor europene de interoperabilitate.
Lucrări de amploare sunt planificate pe mai multe sectoare, incluzând 62 de poduri și 259 de podețe, precum și modernizarea unor tuneluri critice.
În cadrul Lotului 4, se vor efectua lucrări de reabilitare a șapte tuneluri deja existente.
Pentru Lotul 5, sunt prevăzute două intervenții majore: reabilitarea tunelului Rachitoberg, care măsoară 496 m în lungime, și construcția tunelului Poarta I, o galerie care va permite circulația pe linie dublă și va avea o lungime de 1.279 m.
Pe Lotul 6 vor fi reabilitate tunelurile Feneș și Tâmpa și vor fi construite tunelurile Poarta II și Poarta III, ambele galerii pentru linie dublă
, după cum informează compania.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA afirmă că societățile care operează transportul feroviar de călători și de marfă au fost informate în legătură cu oprirea planificată a circulației pe linie, în scopul coordonării activității și ajustării cererilor de alocare a resurselor.
Un volum de contracte în valoare de 6 miliarde lei este în curs de desfășurare.
6,5 miliarde lei reprezintă valoarea totală a investițiilor pentru modernizarea, care se desfășoară pe trei loturi distincte, pe o distanță considerabilă.
Proiectul de modernizare este segmentat în trei părți, iar costurile totale ale lucrărilor efectuate ajung la această valoare impresionantă.
Următoarele trei grupuri sunt prezentate astfel:
41,6 km de cale ferată între Drobeta Turnu și Severin până la Băile Herculane vor fi modernizați, investiția contractuală fiind de 2,3 milioane lei, cu o perioadă de finalizare estimată în iulie 2031.
În continuare, tronsonul Băile Herculane – PO Nou Poarta, cu o lungime de 32,6 km, are o valoare contractuală de 2,14 miliarde lei și urmează să fie finalizat în octombrie 2030.
Ultimul segment, PO Nou Poarta – Caransebeș, cu o lungime de 37,1 km, presupune o investiție de 2,11 miliarde lei și are ca termen de finalizare februarie 2032.
- 41,6 km, între Drobeta Turnu și Severin până la Băile Herculane, 2,3 milioane lei, iulie 2031;
- 32,6 km, Băile Herculane – PO Nou Poarta, 2,14 miliarde lei, octombrie 2030;
- 37,1 km, PO Nou Poarta – Caransebeș, 2,11 miliarde lei, februarie 2032.
În trecut, viteza trenului care circula pe ruta București – Timișoara a variat considerabil de la un an la altul.
Linia feroviară M100 care leagă Bucureștiul de Timișoara, trecând prin Craiova și Drobeta Turnu Severin, a suferit o deteriorare semnificativă în ultimele trei decenii, pe o distanță de 533 km.
În prezent, cele mai rapide trenuri care circulă pe această rută necesită aproape 11 ore pentru a parcurge distanța, ceea ce reprezintă cu patru ore mai mult decât timpul necesar cu mașina și cu peste patru ore mai mult decât timpul înregistrat de trenurile Intercity din anii ’90.
Următoarele durate au fost înregistrate pentru călătoriile pe această rută feroviară:
- În 1971, timpul de călătorie a fost de șapte ore și douăzeci și cinci de minute.
- În 1989, timpul de călătorie a fost de șapte ore și cincizeci de minute.
- În 1994, timpul de călătorie a fost de șapte ore și optsprezece minute.
- În 1996, timpul de călătorie a fost de șase ore și douăzeci și cinci de minute.
- În 1998, timpul de călătorie a fost de șase ore și douăzeci și opt de minute.
- În 2005, timpul de călătorie a fost de șapte ore și douăzeci și patru de minute.
- În 2008, timpul de călătorie a fost de șapte ore și treizeci și opt de minute.
- În 2014, timpul de călătorie a fost de opt ore și treizeci de minute.
- În 2020, timpul de călătorie a fost de nouă ore și patruzeci și șase de minute.
- Pentru 2025, timpul de călătorie este estimat la zece ore și patruzeci și una de minute.
- 1971: 7 ore și 25 de minute
- 1989: 7 ore și 50 de minute
- 1994: 7 ore și 18 minute
- 1996: 6 ore și 25 minute
- 1998: 6 ore și 28 de minute
- 2005: 7 ore și 24 minute
- 2008: 7 ore și 38 de minute
- 2014: 8 ore și 30 de minute
- 2020: 9 ore și 46 de minute
- 2025: 10 ore și 41 minute
În ciuda faptului că majoritatea trenurilor care efectuează curse între aceste localități întâmpină dificultăți, ele reușesc să ajungă la destinație, însă cu o întârziere considerabilă de ordinul zecilor de minute.
În regiuni specifice, întârzierile sunt o problemă endemică. Cinci ani vor trece fără trenuri pe o rută esențială din partea de vest a țării, potrivit explicațiilor oferite de CFR Infrastructură.
Cinci trenuri zilnice circulă direct între București și Timișoara, însumând patru trenuri care utilizează magistrala 100 prin Craiova. Prețul unui bilet de călătorie este de 139 de lei pentru clasa a doua și 200 de lei pentru o cușetă cu șase paturi. La CFR Călători, tariful cel mai ridicat ajunge la 470 de lei pentru o cabină de dormit single, pe când Astra Trans oferă cel mai scump bilet la 493 de lei pentru Dormit Lux Single.
La începutul lunii martie, platforma Infofer.ro a fost monitorizată de către HotNews.ro pentru a observa traiectul trenurilor pe ruta București – Craiova – Timișoara. Faptul că peste 90% dintre trenuri au înregistrat întârzieri pe parcursul călătoriei a fost o observație semnificativă. În medie, aceste întârzieri au variat între 40-50 de minute, existând chiar și întârzieri maxime de peste 100 de minute. Întârzieri considerabile, de 70-80 de minute, au fost semnalate în special pe tronsonul Lugoj – Caransebeș, unde se desfășoară lucrări de șantier.
În perioada 1995 – 1996, cel mai rapid tren care circula între cele două orașe a fost IC 912, care acoperea distanța în numai 6 ore și 25 de minute, cu opriri în doar două gări de-a lungul celor 533 km. Astăzi, trenurile care circulă direct între destinații se opresc în 13 localități.
Timișoara va fi primul punct de plecare al acestui tren InterCity la ora 6:23.
Următoarele opriri sunt programate la Drobeta Turnu Severin între orele 9:12 și 9:14, apoi la Craiova între orele 10:38 și 10:43, pentru ca trenul să ajungă în cele din urmă la București Nord la ora 12:48.
IC 914 înregistra timpi de parcurs similari, fiind un alt tren Intercity care circula după-amiază. Acesta efectua călătoria între Timișoara și București Nord, cu opriri în Drobeta T S și Craiova. Plecarea din Timișoara era programată la ora 15.25, urmând ca trenul să ajungă în Drobeta T S între orele 18.14 și 18.16. Ulterior, ajungea în Craiova între orele 19.40 și 19.45, pentru ca în final să ajungă în București Nord la ora 21.50.
COMENTARII / 0