Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași a lansat, pe 5 octombrie 2026, de Ziua Mondială a Profesorilor, ghidul „Arhitectura învățării inteligente. Ghidul resurselor educaționale AI dezvoltate de LIIS”. Documentul, coordonat de prof. dr. Maria Rados și prof. dr. Mihaela-Adina Romanescu, sintetizează inițiativele a 34 de cadre didactice din liceu, propunând o integrare pedagogică a instrumentelor de inteligență artificială (AI) în procesul educațional.
Coordonatoarele ghidului afirmă că inteligența artificială nu poate fi mai neglijată în procesul educațional.
Citește și181 km de autostradă în Ardeal până la Anul Nou: ce spune șeful CNAIR
„Tehnologia este o cale de comunicare în învățare, profesorii trebuie să utilizeze instrumentele digitale care sunt la îndemâna elevilor, pentru a-i sprijini pe aceștia să obțină cele mai bune rezultate și să le folosească adecvat”,
explică Adina Romanescu, directoarea liceului „Grigore Moisil”, în cadrul unei interviuri pentru Tribuna Învățământului.
În schimb, Maria Rados atrage atenția asupra unui aspect esențial: „Un elev poate obține în câteva secunde un răspuns impecabil formulat, fără să fi înțeles mare lucru. La fel, un profesor poate realiza o prezentare foarte atractivă, fără ca aceasta să producă neapărat învățare. De aceea, cred că trebuie să păstrăm o regulă simplă: pedagogia înaintea tehnologiei”.
„Arhitectura învățării inteligente” poate fi accesat gratuit pe portalul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.
Ghidul oferă soluții practice pentru a folosi AI ca pe un „provocator al gândirii” elevilor, nu ca un substitut al acesteia. Un exemplu oferit de Maria Rados vine din domeniul istoriei: „Un referat despre Revoluția Franceză îl poate scrie AI în câteva secunde. Dar dacă îi cerem să compare două interpretări istorice sau să identifice erori într-un răspuns generat de AI, situația se schimbă. AI devine un instrument care provoacă gândirea”.
În materia chimiei, de exemplu, la tema Alchine, se recurge la un chatbotul pentru a oferi răspunsuri, însă elevul impune o condiție:
„Nu îmi da răspunsul direct, pune-mi întrebări ajutătoare”
În final, studenții verifică informațiile obținute de la chatbotul în manual sau prin experimente practice.
Conform coordonatoarelor, ghidul tratează explicit riscurile asociate cu utilizarea inteligenței artificiale, printre acestea se numără plagiatul, răspândirea de informații false și diminuarea capacității de gândire critică.
„Cel mai mult mă îngrijorează nu copierea în sine, ci riscul ca elevii să renunțe treptat la efortul de a gândi singuri. Să nu mai aibă răbdare să citească un text, să caute o explicație, să confrunte informații sau să formuleze propriile concluzii”, avertizează Maria Rados.
Adina Romanescu subliniază, la rândul său, importanța de a schimba abordarea evaluării în școlile românești: „Trebuie să ne schimbăm abordarea evaluării, să ne centrăm pe proces, nu doar pe rezultate, și să exersăm mai mult gândirea critică”.
Manualul tratează o varietate de materii, de la limbile străine până la matematica, sportul și studiile religioase. În exemplu, în cadrul biologiei, elevii cotează fotografii create de AI cu constatările efectuate sub microscop. În materia de istorie, studenții produc reprezentări vizuale ale unor perioade istorice și recunosc detaliile care nu se aliniază cu faptele reale. Chiar și în domeniul sportului, AI a fost folosită pentru a evalua performanța grupurilor de baschet.
Totuși, utilizarea AI nu se aplică în mod egal în toate domeniile. De exemplu, Maria Rados subliniază că în matematică se confruntă cu dificultăți mai accentuate:
„În disciplinele care presupun raționamente riguroase, demonstrații și rezolvări pas cu pas, profesorii sunt mai preocupați de riscul ca elevii să preia soluția fără să înțeleagă procesul”.
COMENTARII / 0