Anunțul Eurostat privind deficitul guvernamental al României a stârnit dezbateri politice și îngrijorări în spațiul public. Datele provizorii ale biroului de statistică al UE arată că România a înregistrat în trimestrul doi din 2026 un deficit bugetar de 9,2% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În timp ce PSD denunță un dezastru lăsat de guvernarea Bolojan, instituțiile financiare și experții vin cu explicații tehnice esențiale.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a subliniat că cifra de 9,2% din PIB se referă strict la interiorul trimestrului doi raportat la PIB-ul acelei perioade, reflectând volatilitatea dintre trimestre.
În primul trimestru, deficitul a fost de 5,5% din PIB deoarece bugetul nu era aprobat și s-au amânat cheltuieli, iar în trimestrul doi plățile s-au acumulat.
În declarația sa, deputatul Gabriel Andronache al PNL afirmă că datele nu ar trebui să genereze frică, precizând că agențiile Moody’s și Fitch prevăd un deficit anual sub 6% din PIB, cu estimări de 5,8% și 5,9% în mod corespunzător. În plus, el indică faptul că deficitul de numerar la sfârșitul celui de-al doilea trimestru a fost de doar 2% din PIB.
Ministerul Finanţelor a transmis oficial, joi seară, că deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB faţă de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%, potrivit News.ro.
„România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE”
Ministerul Finanţelor a subliniat că, deși România a obținut cea mai semnificativă scădere a deficitului în rândul statelor membre, deficitul său bugetar rămâne cel mai mare din UE.
PSD a susținut joi că deficitul guvernului Bolojan este cel mai mare din Uniunea Europeană și depășește cu mult deficitul rămas în urma administrației lui Marcel Ciolacu.
„PSD minte şi falsifică fără ruşine semnificaţia datelor Eurostat. Deficitul pe primele 6 luni din acest an a fost 2% din PIB”
PNL a transmis, joi seară, printr-un comunicat de presă.
Ministerul Finanțelor afirmă că diferența dintre metoda națională cash și standardul ESA european nu reprezintă o lacună ascunsă. Această disparitate rezultă din calendarul veniturilor și din modul în care se decontă fondurile europene, iar facturile neachitate constituie cel mult o cincime din diferență.
În plus, anul 2026 este atipic din cauza accelerării plăților pentru PNRR cu termen la 31 august. Astfel, investițiile din trimestrul doi au ajuns la 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru. Pe de altă parte, Eurostat confirmă că în 2025 România și-a redus deficitul anual la 7,8% din PIB, cea mai mare ajustare din UE alături de Malta.
În ciuda altor evoluții, bugetul statului continuă să fie supus tensiunilor. La finalul anului 2025, nivelul datoriei publice a ajuns la 58,9% din produsul intern brut, iar în primul semestru din 2026 cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 29,4 miliarde lei, reprezentând un surplus de 4,1 miliarde lei față de anul precedent.
Ministerul Finanțelor elaborează o corecție bugetară concentrată pe diminuarea cheltuielilor neesențiale, pentru a se alinia la obiectivul de 6,2% conform metodologiei naționale. Specialiștii avertizează că întârzierea consolidării ar genera datorii și dobânzi crescute, amenințând calificativul țării.
COMENTARII / 0