Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit comunicatului de luni al Ministerului Finanțelor. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. Scăderea totală sumează 24,17 miliarde de lei, în timp ce veniturile statului au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile au crescut cu 5,5%.
Informațiile privind execuția bugetului general consolidat indică o scădere a deficitului de peste 23% în termeni nominali și cu 1,5 puncte procentuale din PIB comparativ cu primele nouă luni ale anului precedent. În aceeași perioadă, cheltuielile salariale au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a subliniat, totuși, că presiunile bugetare persistă la un nivel ridicat, în special în ultimul trimestru, când trebuie atinsă ținta anuală de deficit de 6,2% din PIB.
„Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat și continuat”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Citește șiGuvernul vrea să prelungească reducerea accizei la motorină până la 31 ianuarie 2027. Cât ar putea crește prețurile fără această măsură
Veniturile guvernamentale au înregistrat o creștere de aproape 12%. Recaudările din TVA s-au ridicat cu 24,8%, reprezentând o creștere semnificativă.
522,69 miliarde de lei reprezintă totalul veniturilor bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie‑septembrie 2026, indicând o creștere de 11,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. În raport cu PIB-ul, aceste venituri au avansat cu 1,23 puncte procentuale, în mare parte datorită contribuțiilor fiscale și fondurilor provenite din Uniunea Europeană, principal.
În anul 2026, încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 24,8% față de 2025, datorită modificării cotei de TVA prin Legea nr. 141/2025 și a unui increment de 21,4% la încasările brute. În același interval, rambursările de TVA au urcat cu 8,2%, trecând de la 24,69 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului precedent la 26,71 miliarde de lei în 2026.
47,27 miliarde de lei reprezintă veniturile obținute din impozitul pe salarii și venit, înregistrând o creștere de 7,8%. Această evoluție a fost susținută de încasările din impozitul pe dividende, care au avansat cu 15,7%, și de cele aferente Declarației unice, care au crescut cu 18,5%. În plus, creșterea încasărilor din impozitul pe salarii, de 5,6%, a depășit dinamica fondului de salarii din economie, de 3,2%. Diferența a fost explicată și prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025.
Contribuțiile de asigurări s-au ridicat la 165,40 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 6,8% datorită extinderii bazei de impozitare și a încasărilor din Declarația unică. În același timp, impozitul pe profit a adus la buget 30,13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 8,7% față de anul precedent. Pentru companii, veniturile obținute din impozitul pe profit au crescut cu 11,2%.
Statul a adunat 36,55 miliarde de lei din accize, ceea ce înseamnă o creștere de 2,4% față de nivelul din 2025, susținută de o majorare de 6,6% a încasărilor din produsele energetice. Ministerul Finanțelor a subliniat că aceste venituri pot suferi variații lunare semnificative, în funcție de politica operatorilor economici privind antrepozitarea fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, ajungând la 38,32 miliarde de lei, o evoluție influențată, printre altele, de încasările excepționale din 2025, în care statul a recuperat ajutoare de stat în valoare de 1,6 miliarde de lei.
Veniturile bugetare au beneficiat de o contribuție semnificativă provenită din fonduri ale Uniunii Europene. Fondurile returnate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, alături de donații, au însumat 48,95 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un creștere de 39,8% față de perioada similară din 2025.
Bugetul guvernamental a înregistrat cheltuieli ce au depășit 600 de miliarde de lei.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus însă de la 29,5% la 29,2%.
122,25 miliarde de lei reprezintă costurile salariale, fiind cu 4,43 miliarde de lei sub nivelul din anul precedent, datorită diminuării unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari și a adoptării unor măsuri de restricție a cheltuielilor salariale în perioada 2025–2026. Procentul din PIB al acestor cheltuieli a scăzut cu 0,62 puncte procentuale, ajungând la 5,9%.
Pe de altă parte, cheltuielile pentru bunuri și servicii s-au ridicat cu 9,4%, ajungând la 77,70 miliarde de lei, în mare parte din cauza majoră a plăților din sectorul sănătății. De asemenea, s-a observat o creștere semnificativă a dobânzilor aferente datoriei publice, care au atins 50,63 miliarde de lei, reprezentând 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, echivalentul a 2,5% din PIB.
Cheltuielile pentru asistența socială au ajuns la 187,93 miliarde de lei, aproximându-se de cifra raportată în 2025. În această sumă s-au inclus și plățile de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, care au însumat 1,27 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.
În domeniul subvențiilor, guvernul a alocat 9,53 miliarde lei, în mare parte pentru transportul de pasageri, pentru susținerea producătorilor agricoli și pentru acoperirea cheltuielilor energiei consumatorilor noncasnici, care au primit 242,48 milioane lei.
Cheltuieli suplimentare, ce cuprind bursele pentru elevi și studenți, sprijinul acordat instituțiilor religioase, despăgubiri civile și plăți pentru restituirea proprietăților, au ajuns la 10,29 miliarde de lei, scăzând cu 2,50 miliarde de lei față de anul precedent, datorită măsurilor fiscal-bugetare implementate prin Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile de investiții ale sectorului public s-au majorat până la aproximativ 108 miliarde de lei.
Cheltuielile alocate investițiilor au atins 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu 82,61 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 25,15 miliarde de lei.
Conform Ministerului Finanțelor, 65,6% din cheltuielile totale pentru investiții provin din proiecte susținute de fonduri europene din cadrul 2021-2027, de granturi PNRR și de partea de împrumut a planului.
Cheltuielile alocate proiectelor susținute prin fonduri externe nerambursabile au totalizat 60,98 miliarde de lei, incluzând programele din perioadele de finanțare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene dedicate agriculturii, Fondul de Modernizare și granturile din cadrul PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din fondurile europene aferente cadrului 2021–2027 și din cele două componente ale PNRR au fost cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mari decât în primele nouă luni ale anului trecut.
Ministerul Finanțelor a explicat că această schimbare a compensat scăderea investițiilor susținute de surse naționale, subliniind nivelul excepțional al plăților efectuate
De asemenea, în termenul final al lunii septembrie, s-au efectuat plăți în valoare de 6,34 miliarde de lei pentru cheltuieli legate de planul SAFE.
Conform lui Alexandru Nazare,
„Ultimul trimestru este decisiv”
Ministrul Finanțelor a avertizat că rezultatele din primele nouă luni nu elimină riscurile bugetare și a insistat asupra necesității limitării cheltuielilor fără finanțare asigurată, în condițiile în care Guvernul pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru anul viitor.
„În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și să păstrăm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă, de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027, va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a declarat Alexandru Nazare.
COMENTARII / 0