Ministerul Educației și Cercetării a lansat luni programul PRIMII, destinat prevenirii analfabetismului funcțional și a abandonului școlar în rândul a aproximativ 50.000 de copii din ciclul primar. Proiectul vizează unitățile de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar și are o valoare de peste 1,21 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 232 de milioane de euro.
Programul pentru Îmbunătățirea Performanței Școlare Primară prin Intervenții Integrate – PRIMII se bazează pe finanțarea din Programul Educație și Ocupare 2021-2027 și va fi pus în aplicare între 25 septembrie 2026 și 31 decembrie 2029.
Fondurile vor fi alocate pentru activități de remediere și pentru accelerarea procesului de învățare, pentru inițiative de tipul „Școala după Școală”, pentru alimente, pentru materiale didactice și pentru consiliere destinată atât elevilor, cât și părinților.
„PRIMII va însemna sprijin real, măsurabil, pentru copiii din școlile cele mai vulnerabile, cu cele mai mari probleme socioeconomice, în vederea prevenirii analfabetismului funcțional și a reducerii abandonului școlar. Practic, vorbim de aproape o dublare a finanțării standard primite de fiecare elev din aceste școli, dedicată integral activităților remediale și celor de accelerare a învățării, în special în zona alfabetizării funcționale și științifice”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
Jumătate din populația de elevi români se confruntă cu dificultăți în interpretarea unui text.
Introducerea programului se desfășoară în timp ce datele din PISA 2025 arată o scădere a competențelor fundamentale ale elevilor din România.
Conform raportului emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim la citire, comparativ cu 41,7% din anul 2022. Aceștia întâmpină dificultăți în a înțelege un text de dimensiune moderată, în a identifica ideea centrală și în a aplica informațiile în contexte practice. Un scor sub acest nivel nu indică incapacitatea de a citi, ci semnalează probleme în interpretarea și utilizarea datelor, un indicator al analfabetismului funcțional.
În ultimul raport, României a obținut un scor de citire de 413 puncte, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022. În matematică, 52% dintre elevi nu ating pragul minim de competență, iar în științe, proporția se apropie de 46%.
În ansamblu, 38,5% din elevii din România se află sub pragul minim simultan la citire, matematică și științe, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei OCDE, de 19,7%. Doar 4,8% obțin cele mai înalte performanțe în cel puțin unul dintre cele trei domenii, în contrast cu media de 11,9% în țările OCDE.
2025 a înregistrat cele mai slabe rezultate ale României la PISA, comparativ cu prima participare în 2006. În cadrul Uniunii Europene, țara noastră ocupă poziția a treia ultimă, depășind doar Bulgaria și Cipru. Dintre cele 91 state și economii evaluate, România se situează pe locul 53 în citire, pe locul 48 în matematică și pe locul 55 în științe.
Performanța elevilor este influențată în mare măsură de mediul familial și de instituția educațională la care participă.
Legătura dintre performanțele școlare și situația socioeconomică este evidențiată de raport. În România, statutul familiei explică 21,7% din diferențele dintre rezultatele elevilor la științe, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%.
Elevii proveniți din familii privilegiate au înregistrat cu 122 de puncte mai mulți la științe decât colegii din medii vulnerabile. La nivelul OCDE, diferența medie dintre aceste categorii este de 85 puncte. Numai 7% dintre elevii români din medii dezavantajate reușesc să se situeze în sfertul celor cu cele mai bune performanțe naționale, comparativ cu o medie OCDE de aproape 12%.
Tipul de școală la care un elev se înscrie are un impact semnificativ asupra performanței sale. România se situează printre cele zece sisteme educaționale în care disparitățile dintre instituții justifică cel puțin 50% din fluctuația rezultatelor la științe. <
Care sunt activitățile eligibile pentru finanțare prin PRIMII?
Programul este destinat copiilor din etapa primară, înregistrați în instituții clasificate în grupurile de risc ridicat sau extrem de abandon precoce și de abandon școlar.
Fondurile pot fi alocate pentru:
- activități de tip „Școala după Școală”, inclusiv lecții individualizate și programe de recuperare;
- activități extracurriculare și extrașcolare;
- materiale didactice și resurse educaționale pentru activitățile remediale și de sprijin;
- asigurarea hranei pentru elevii participanți;
- servicii de consiliere și orientare școlară;
- terapie și consiliere parentală;
- alte bunuri și servicii necesare copiilor incluși în proiect.
Selecția școlilor calificate s-a realizat în conformitate cu Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație și cu nivelul de marginalizare a comunității, determinat de indicele UNICEF. Documentul respectiv poate fi consultat în Anexa nr. 4 a apelului de selecție.
Care școli pot cere finanțare?
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică și nivel primar pot depune cererile, cu condiția să îndeplinească simultan mai multe criterii.
Școala sau cel puțin una dintre structurile sale arondate trebuie să figureze pe lista predefinită și să fie încadrată în categoria de risc mare sau foarte mare de abandon. Unitatea trebuie să aibă cel puțin 60 de elevi înscriși în ciclul primar, calculul incluzând atât școala cu personalitate juridică, cât și structurile arondate.
Unitatea trebuie să implementeze Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație pentru ciclul primar și să adopte modulul MATE din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, termenul limită fiind 30 octombrie.
„Apreciez eforturile comune pentru simplificarea cererii de finanțare, precum și pentru simplificarea evaluării, care va ține cont de indicatori obiectivi, precum Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltat împreună cu Banca Mondială, Indicele de risc comunitar UNICEF și mediul de rezidență al școlii. Îmi doresc ca sprijinul să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de el”, a mai spus Mihai Dimian.
Solicitările pot fi depuse până la 12 octombrie.
Printr-un proiect necompetitiv, fondurile sunt alocate, iar beneficiarul exclusiv este Ministerul Educației și Cercetării. Cererea de finanțare a fost simplificată, facilitând astfel întregul proces de aplicare.
Formele trebuie umplute în conformitate cu modelul distribuit odată cu apelul și trimise la adresa de e‑mail [email protected], până la data de 12 octombrie 2026, ora 17:00.
În perioada următoare, Ministerul va desfășura sesiuni online de informare pentru a ajuta instituțiile de învățământ să aplice și să pună în practică proiectele.
PRIMII persistă în aplicarea la școlile primare a modelului Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care vizează în principal
COMENTARII / 0