Alți lideri europeni au semnalat că Rusia intenționează să-și amplifice atacurile și provocările în țările membru ale NATO.
În această perioadă, scrutinul legislativ persistă în Rusia și în teritoriile anexate ilegal. Populația se îngrijorează de o posibilă mobilizare suplimentară pe frontul din Ucraina după finalizarea scrutinului parlamentar.
În Federația Rusă, campania electorală s-a dovedit aproape neobservată, iar pe trotuare s-au impus panouri care susțineau exclusiv implicarea în vot. Participarea la urne constituie obiectivul esențial al alegerilor. Un nivel scăzut al participării ar constitui semnalul nemulțumirii cetățenilor față de un conflict care a generat numeroase victime și, recent, a început să perturbe rutina zilnică a rușilor.
Citește șiFurtul banilor europeni ar putea deveni mai ușor de ascuns. Avertisment dur lansat de Curtea de Conturi Europeană privind noul buget al UE
În schimb, singurul aspect care a revigorat dezbaterile electorale a fost temerile legate de o posibilă mobilizare suplimentară pe frontul Ucraina. Temerile de o nouă mobilizare pentru frontul din Ucraina au devenit punctul central al discuțiilor despre alegeri.
Video Recomandări
În ultimele săptămâni, rușii au părăsit țara cu mii de persoane, temându‑se de sistem electronic de citații, care ar putea să le împiedice trecerea la frontieră.
Un tânăr rus, în vârstă de 28 de ani, a reușit să se îndrepte spre Georgia, însă a făcut-o cu inima grea, lăsând în Rusia părinții, bunicii și logodnica sa.
Zvonurile despre o nouă mobilizare iminentă m-au speriat. Chiar dacă am categoria C, adică nu pot fi încorporat în vreme de pace, în Rusia nu știi niciodată
Persoanele care părăsesc Rusia se îndreaptă în principal către țări unde nu este necesară obținerea vizei, printre care se numără Armenia, Georgia și Kazahstan.
Daniil Neonov, imigrant rus:
„A fost foarte dificil, cred că am prins „ultimul tren”, dacă mai zăboveam o zi, două, n-aș mai fi putut pleca. Am primit somații pe e-mail să mă prezint la centrul de recrutare”.
Yan Slovizki, activist pentru drepturile omului și coordonator al ONG-ului Kovcheg: „De la jumătatea lunii iulie, a sesizat un val de panică dinspre Rusia, legată nu doar de teama de mobilizare, ci și de penuria de benzină, blocarea Internetului”.
Vladimir Putin a afirmat, în mod public, că nu intenționează să adopte acțiuni agresive împotriva statelor europene, după ce a votat electronic, manifestând o stângăcie evidentă.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a afirmat:
„Vreau să repet că Rusia nu are intenții agresive față de statele europene. Nu avem motive pentru asemenea acțiuni. Suntem gata să cooperăm și să restabilim relațiile cu vecinii noștri europeni”.
Totuși, având în vedere experiențele anterioare, europenii tind să nu accepte afirmațiile lui Putin, interpretându-le chiar cu un semn diferit. În urma avertismentului pus joi de premierul polonez, președintele Franței a condamnat în mod ferm atacurile hibride rusești.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Intenția din spatele acestor atacuri este de a ne intimida și de a submina eforturile de sprijinire a ucrainenilor. Consecința va fi exact opusul. Nu suntem intimidați pentru că știm că în Ucraina se joacă securitatea noastră de azi și de mâine. Am cerut guvernului să pregătească un plan de protejare a infrastructurii critice și a celor mai sensibile obiective ale industriei de apărare și de înaltă tehnologie, împotriva dronelor și a atacurilor cibernetice”.
Emmanuel Macron vrea să organizeze o întâlnire G7 axată în principal pe sectorul energetic, considerat unul dintre cele mai vulnerabile în contextul amenințării rusești.
COMENTARII / 0