Pacienții care suferă de infecții cauzate de bacterii multirezistente pot fi tratați cu combinații de antibiotice, însă uneori aceste terapii nu mai oferă rezultate.
„Din păcate, unii oameni vor muri”
avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, în cadrul unui interviu pentru Euronews privind rezistența la antibiotice.
Citește șiDușul cu apă rece: obiceiul evitat de mulți, beneficii surprinzătoare
„Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”
cercetătoarea, care investighează fenomenul la oameni, animale și în mediul înconjurător, explică.
35.000 de decese anual în UE.
Potrivit ECDC, rezistența la antimicrobii cauzează în jur de 35.000 decesi anual în cadrul Uniunii Europene, iar efectul său asupra sănătății publice se ridică la nivelul gravității gripei, tuberculozei și HIV/SIDA simultan.
Viziunea este și mai întunecată. Un raport aparținând publicației The Lancet prevede că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea genera 39 de milioane de decesi la nivel global în intervalul 2025–2050.
Folosirea excesivă a antibioticelor la oameni, utilizarea lor la animale, igiena precară și poluarea contribuie toate la răspândirea fenomenului. Bacteriile și genele care le fac rezistente circulă între oameni, animale și mediu.
România, țara cu cea mai mare afectare din UE
În intervalul 2022–2023, România a obținut cea mai înaltă valoare a indicelui compus de rezistență antimicrobiană din Uniunea Europeană, cu aproape 70% din izolatele bacteriene prezentând rezistență la antibioticele esențiale. În anul 2023, rata de utilizare a antibioticelor a atins 26 doze zilnice pe 1.000 de locuitori, comparativ cu media de 16 doze pe 1.000 stabilită de OCDE, iar această cifră a rămas constantă în ultimul deceniu, potrivit OCDE.
În cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae, care apare adesea în infecțiile spitalicești, nivelul de rezistență la carbapeneme, antibiotice de ultimă generație, a atins în România 50,3%. Conform publicației Frontiers in Microbiology, doar Grecia și Bulgaria prezintă valori mai ridicate.
În jur de unul din șase dintre români a consumat antibiotice fără rețetă.
COMENTARII / 0