Structura somnului poate fi observată prin electroencefalogramă, sau EEG.
Medicul specialist Ioana Mîndruță, primar în neurologie și epileptologie, oferă detalii despre modul în care două investigații imagistice suprapuse pot localiza cu exactitate zona din creier responsabilă de producerea crizelor epileptice. Aceste investigații au o importanță deosebită în diagnosticarea și tratamentul epilepsiei.
Potrivit Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță de la Spitalul Universitar de Urgență București, o parte a investigației se axează pe activitatea metabolică cerebrală, unde regiunile cu activitate normală sunt identificate prin zone roșii, în timp ce cele cu activitate anormală prezintă mai puțin roșu. Acestea sunt corelate ulterior cu potențialele leziuni detectate prin RMN.
Citește șiCum alegem corect perna pentru un somn odihnitor. Semnele care arată că modelul folosit trebuie schimbat
„În creier sunt puține zone care generează crize și care nu pot fi abordate în manieră chirurgicală, în majoritatea situațiilor putem găsi soluții cu înregistrarea cu electrozi intracranieni și putem face ablație pe electrozii intracranieni, cum facem și la aritmii. Deconectăm zona aceea de restul creierului, ea poate să rămână să producă crize singură acolo – nu mai contează.”
Astfel, se permite izolarea zonei respective de restul creierului, nemaifiind necesare alte intervenții.
Tratamentul epilepsiilor rezistente la medicamente se realizează prin ablații cu electrozi în creier, care nu implică îndepărtarea zonei afectate, ci doar disfuncționalizarea conexiunilor acesteia cu restul creierului. Acestă procedură permite izolarea zonei epileptogene de restul creierului, fără să o elimine fizic.
Potrivit Dr. Irina Oane, medic specialist în neurologie, funcționarea umană se bazează atât pe impulsuri electrice, cât și pe procese chimice. Creierul poate fi asemuit cu o locuință complexă, alcătuită din multiple încăperi, fiecare având o funcție specializată. De exemplu, după cum într-o baie ne spălăm, în creier există zone dedicate exclusiv vederii, altele doar auzirii, similar cu modul în care într-o casă, livingul servește drept spațiu de interacțiune.
„Nu funcționăm doar pe curent electric, ci și chimic. Am putea să vedem creierul ca o casă cu mai multe camere – fiecare cameră e specializată, în baie facem duș – există zone specializate cu care vedem, auzim – într-o casă există zone de comunicare, cum e livingul. Așa e și în creier.”
În cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, se desfășoară un program național specializat în tratarea epilepsiilor rezistente la medicamente. Din nefericire, sprijinul financiar oferit de stat se limitează exclusiv la pacienții adulți, în timp ce programul național nu are o componentă dedicată copiilor.
Structura somnului este esențială pentru pacienții cu epilepsie, indiferent dacă afecțiunea lor este sub control sau nu. Aceste cunoștințe sunt extrem de importante pentru toți pacienții cu epilepsii. EEG-ul de somn nocturn este sursa care oferă informații vitale în acest sens. De asemenea, pentru persoanele care nu suferă de epilepsie, cunoașterea obiectivă a procesului de somn ajută la prevenirea
accidentului vascular cerebral
.
Ciclurile de veghe scurtă, cunoscute sub numele de micro-treziri, perturbă fluxul natural al somnului, rămânând adesea nesimțite. Atunci când aceste episoade devin recurente, se acumulează o așa-numită datorie de somn.
Potrivit Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță de la Spitalul Universitar de Urgență București, arhitectura somnului joacă un rol crucial în cazul pacienților cu epilepsie.
„Dacă somnul nu e odihnitor, au un anumit tip de arhitectură în stadii diverse de somn – crizele se pot înrăutăți.”
În plus, ea subliniază că corectarea la timp a problemelor somnului este esențială, deoarece epilepsia poate activa nu numai crizele, ci și boli cardiovasculare, un fenomen care poate afecta pe oricine, indiferent dacă suferă sau nu de epilepsie, după cum Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță a mai declarat:
„Trebuie corectată la timp – pe lângă activarea bolii epilepsie, poate apărea boala cardiovasculară și asta, din nou, se poate întâmpla oricui, cu sau fără epilepsie.”
Rezultatele EEG evidențiază tulburările de somn, care pot crește riscul de accident vascular cerebral, indiferent dacă pacientul suferă de epilepsie sau nu. Tratamentul eficient al acestor tulburări este posibil.
COMENTARII / 0