Se inițiază ad cu un nou element div creat de document.
ad.id = ‘AdSense’;
Variabila ad își setează proprietatea className la AdSense.
Citește șiPlasticul „sigur” ar putea să nu fie atât de sigur. Substanța folosită în ambalajele alimentare, asociată cu riscuri
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px‘;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3913005″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/descoperire-surprinzatoare-celule-cerebrale-umane-cultivate-in-laborator-au-simtit-trecerea-timpului-explicatia-cercetatorilor-3913005″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}
Agregate de celule cerebrale umane de dimensiunea unui bob de piper, cultivate în laborator timp de aproximativ șapte ani – o perioadă record – au îmbătrânit într-un mod similar celulelor din creierul uman. Descoperirea sugerează că aceste structuri minuscule au „înregistrat trecerea timpului”, potrivit oamenilor de știință, citați de France24.
În acest script JavaScript, googletag.cmd.push este folosit pentru a executa o funcție care apelează googletag.display cu parametru div-gpt-ad-1534428397355-0, afișând astfel un anunț în pagina web.
Aceste grupări reduse de celule, denumite organoide cerebrale, sunt produse din celule stem în laboratoare din toate colțurile lumii. Cercetătorii le utilizează pentru a explora evoluția creierului și pentru a evalua noi terapii, cu speranța de a diminua dependența de testele pe animale, cum ar fi șoarecii.
De obicei, organoidele cerebrale rezistă doar pentru câteva luni. Prin urmare, acestea furnizează în principal date referitoare la primele faze ale dezvoltării creierului uman, un proces ce durează aproape 20 de ani până la maturizarea completă a creierului.
O grupă de cercetători din Statele Unite a reușit să păstreze câteva organoide în condiții de laborator pentru aproximativ șapte ani, transformându‑le în
„cele mai vechi din istorie”
, conform declarațiilor lui Paolei Arlotta, autorul principal al studiului.
„Creierul poate continua să se dezvolte în afara contextului unei persoane pentru această perioadă de timp fără precedent”, a explicat Arlotta, profesoară la Universitatea Harvard.
Organoidele au progresat în procesul de maturare
Echipa de cercetare a constatat că organoidele cerebrale au continuat să se modifice și să se maturizeze în timp, chiar dacă acestea nu au fost niciodată prezente într-un embrion și nici în interiorul unui organism.
Această descoperire ar putea facilita înțelegerea modului în care se dezvoltă și progresează anumite afecțiuni neurologice și psihiatrice, cum ar fi autismul și schizofrenia.
Studiul, publicat în revista Nature, arată că organoidele „au înregistrat trecerea timpului și păstrează o amintire a etapelor de dezvoltare deja parcurse”. Expresia nu trebuie însă interpretată ca o dovadă că aceste structuri au amintiri asemănătoare celor umane.
Conform declarației lui Arlotta,
„Nu înseamnă că organoidele au amintiri așa cum ne place să ne imaginăm – cum ar fi amintirea unor momente din copilărie”
Istoricul lor se manifestă, în schimb, prin marcaje celulare.
Organoidele reprezintă prototipuri biologice ale neuronilor umani, fiind mult mai elementare decât un creier complet și lipsă de expunere la stimuli senzoriali. În mare parte, cercetătorii susțin că aceste structuri nu pot manifesta conștiință sau alte activități cerebrale avansate.
Un „experiment nebunesc” a arătat cum se poate „deforma timpul”
În scopul monitorizării îmbătrânirii organoidelor, cercetătorii au aplicat 3 variante de ceasuri genetice recent dezvoltate. Aceste instrumente facilitează estimarea vârstei biologice a celulelor.
cele trei metode au arătat că organoidele au suferit schimbări pe parcursul timpului într-un mod asemănător celulelor cerebrale obișnuite.
Pentru a verifica și mai bine rezultatele, echipa a realizat ceea ce Arlotta a descris drept un „experiment nebunesc”. Cercetătorii au combinat celule care se dezvoltaseră timp de un an cu celule care aveau doar două săptămâni, formând astfel o structură „himerică”.
Celulele tinere au prezentat un comportament normal. În contrast, celulele mai în vârstă au omis complet o fază de maturizare și au început să genereze neuroni – un proces care, în condiții standard, durează în jur de patru luni.
În esență, studiul a
„deformat timpul”
în faza de creștere a celulelor cerebrale, a precizat Arlotta.
Cercetătoarea susține că, în viitor, tehnica ar putea fi utiliz
Înainte de această descoperire, cel mai vechi record pentru organoide cerebrale cultivate în laborator se ridica la puțin sub doi ani, conform studiului.
Există posibilitatea ca organoidele să trăiască mai mult decât oamenii?
În contrast cu creierul uman, organoidele nu constituie un organism capabil să dezvolte boli și să ajungă la deces.
Acest fapt generează o întrebare neobișnuită: ar fi posibil ca organolele cerebrale, cultivate și întreținute în laborator, să poată supraviețui, cel puțin teoretic, mai mult decât oamenii?
„Nimeni nu știe cu adevărat”
– a declarat Arlotta.
Într-o perspectivă teoretică, Cercetătoarea susține că anumite organoide ar putea supraviețui mai mult timp. Totuși, unitățile evaluate în noul studiu nu vor avea posibilitatea de a stabili un nou record, deoarece cercetătorii le-au distrus recent pentru a putea efectua o analiză detaliată.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0