În perioada cuprinsă între februarie și iunie 2025, un sistem de camere amplasate strategic atât în interiorul, cât și în exteriorul unei peșteri a surprins un total de 321 de apariții ale unui număr de cel puțin 14 specii distincte. Printre acestea se numără: vulturi, babuini, leoparzi, cercopiteci albaștri, acvile – și, de asemenea, oameni.
Un studiu recent, publicat în Current Biology, a scos la iveală detalii importante despre procesul de transmitere zoonotică.
Transmiterea zoonotică a fost analizată în profunzime de către cercetători, care au considerat observațiile obținute drept o oportunitate unică de a înțelege mecanismul real de transmitere.
Cercetătorii au remarcat că rezultatele studiului reprezintă o perspectivă rară asupra modului în care se desfășoară transmiterea zoonotică în realitate.
Un grup de turiști și elevi a ajuns într-o situație alarmantă, fiind extrem de aproape de un virus periculos. Cercetările au arătat că acest grup a stat cinci luni într-o peșteră, perioadă în care au fost filmate activitățile lor. Experții au analizat materialul filmat și au tras concluzia că oamenii sunt mai aproape de virusul Marburg decât se credea anterior.
Citește șiDe ce peștele prăjit nu trebuie scos din alimentație. Mihaela Bilic vine cu o nouă perspectivă asupra acestui preparat
Uganda a devenit scena unei investigații detaliate, care a necesitat instalarea unui sistem de monitorizare de la o distanță considerabilă de intrarea într-o anumită peșteră. Imaginile surprinse de camere au relevat informații neașteptate.
În cadrul unui proiect de documentare care a durat cinci luni, s-a observat că majoritatea celor 214 de participanți, alcătuiți din turiști, grupuri de elevi și cercetători, nu au luat măsuri de protecție adecvate, doar unul singur purtând mască.
O numeroasă parte dintre aceștia s-a deplasat în apropierea intrării în peșteră, nesținându-se de regulile de protecție care prevăd o distanță de siguranță de 30 de metri.
O posibilitate alarmantă de interacțiune umană a fost subliniată de cercetători, care au tras un semnal de alarmă în legătură cu riscurile potențiale.
„Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă de expunere umană”
Perioada de vremea nașterilor este însoțită de o creștere a riscului.
Pericolele asociate cu virusul sunt mai pronunțate în timpul perioadelor de vârf ale reproducerii liliecilor. În aceste intervale, posibilitatea de propagare a virusului crește considerabil.
Perioadele de naștere a liliecilor sunt considerate a fi deosebit de critice.
Studiile de filmare nu reprezintă o confirmare științifică a procesului de transmitere a virusului, însă ele constituie o privire unică asupra unui scenariu real și frecvent de posibilă extindere a infecției.
Aceste înregistrări oferă o „lentilă ecologică rară” asupra unui scenariu real și repetat de potențial spillover.
Ancheta privind virusul Marburg a durat cinci luni de filmări într-o peșteră și a scos la iveală informații cruciale despre apropierea oamenilor de acest virus. Cercetările au arătat că oamenii sunt mai aproape de virusul Marburg decât se credea anterior. Filmările din peșteră au oferit o perspectivă unică asupra modului în care oamenii interacționează cu mediul înconjurător și au demonstrat că există un risc crescut de expunere la acest virus. Rezultatele anchetei vor fi prezentate în detaliu ulterior.
Marburg a apărut pentru prima oară în anul 1967, în Germania și Serbia. Toate cazurile raportate inițial au avut legătură cu activitățile de laborator efectuate pe maimuțe originare din Uganda.
Un caz tragic din trecut a scos la iveală legătura dintre Peștera Python și o maladie gravă, atunci când o femeie din Olanda a decedat în urma unei vizite în această peșteră, în 2008. Simptomele inițiale ale bolii includ temperaturi foarte ridicate, cefale severe și dureri musculare acute.
În situațiile cu final letal, opt până la nouă zile sunt intervalul în care se produce decesul. Nu sunt disponibile tratamente sau vaccinuri care să fi fost aprobate pentru combaterea virusului Marburg.
COMENTARII / 0