Durata vieții noastre este supusă influențelor genetice într-un mod mai pronunțat decât se credea anterior. Într-un nou raport publicat în Science, cercetătorii estimează că factorii ereditari ar putea justifica aproximativ 50-55% din variația longevității, un procent mult mai mare decât cele menționate în estimările anterioare. În ciuda acestor descoperiri, stilul de viață continuă să fie crucial pentru bunăstarea și longevitatea individului, subliniază publicația Blic, afiliată grupului Ringier.
La Institutul Weizmann din Israel, cercetătorii au revizuit importanța eredității în senectură. Conform analizei, estimările anterioare subestimează puterea geneticii, deoarece nu distingau corect îmbătrânirea biologică de factorii externi ai morții, cum ar fi accidentele, infecțiile și alte incidente nelegate de procesul natural de îmbătrânire.
Prin aplicarea unor modele matematice noi, cercetătorii au calculat că factorul genetic în determinarea longevității ar putea atinge 50-55%.
Citește șiNu ai nevoie de 50 de analize după 40 de ani: cele 4 cifre care îți arată starea reală de sănătate
Descoperirea nu indică că lungimea vieții este fixată la naștere. Concluziile au stârnit dezbateri în comunitatea științifică, inclusiv privind modul în care infecțiile pot fi influențate de moștenirea genetică.
În exemplul dat, Laura de Oliveira, o braziliană de 107 ani, este cunoscută și ca Dona Laurinha. În linia ei de sânge se numără mai mulți indivizi care au trăit peste 100 de ani: o soră a ajuns la 104 ani, o altă soră a atins 101 ani, iar mătușa a depășit 110 ani.
Narațiunea familiei a captat atenția cercetătorilor de la Universitatea din São Paulo, care au examinat materialul genetic al centenariilor și supercentenariilor brazilieni pentru a descoperi mecanismele genetice legate de longevitate.
Aceste exemple indică faptul că unele indivizi pot eredita un protecție genetică care le protejează de anumite afecțiuni legate de îmbătrânire. Cu toate acestea, acestea sunt excepții și nu elimină efectele negative ale stilului de viață nesănătos.
Factorii ereditari joacă un rol semnificativ, însă experții subliniază că deciziile cotidiene pot influența sănătatea pe termen lung.
Practicile asociate cu o îmbătrânire mai sănătoasă se numără:
Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) a efectuat un studiu, iar rezultatele, difuzate în revista Nature Communications, au evidențiat legături între diverse regimuri alimentare sănătoase și semne de îmbătrânire biologică mai lentă.
Într-o analiză a datelor obținute de la aproximativ 7.500 de persoane, cercetătorii au constatat că dietele mediteraneană, nordică, DASH și cea predominant vegetală generează rezultate favorabile, evidențiind beneficii semnificative.
Durata vieții nu este determinată de un singur element. ADN-ul poate conferi un avantaj sau poate spori predispoziția la anumite afecțiuni, însă obiceiurile zilnice modifică riscurile de sănătate și probabilitatea de a atinge vârste înaintate într-o stare optimă.
Nu putem alege genele pe care le primim prin moștenire, însă putem modifica un segment semnificativ din factorii care influențează sănătatea noastră pe parcursul vieții.
COMENTARII / 0