Colesterolul, glicemia, tensiunea arterială și funcția rinichilor pot oferi indicii esențiali despre riscul de boli cardiovasculare și metabolice. Un ghid medical subliniază legătura dintre aceste organe și relevanța depistării precoce, potrivit publicației Blic, aparținând grupului Ringier.
După ce împlinești 40 de ani, nu mai trebuie să efectuezi zeci de analize în absența unei indicații medicale pentru a obține o perspectivă asupra stării tale de sănătate.
Patru tipuri de parametri trebuie monitorizați: colesterolul, tensiunea arterială, funcția rinichilor și glicemia. Acestea, analizate împreună, pot oferi date esențiale despre riscul de boli cardiovasculare, diabet și afecțiuni renale, care se pot dezvolta de-a lungul anilor fără a prezenta simptome evidente.
Citește șiAerul din casă e mai poluat decât afară: 5 sfaturi esențiale
Corelația dintre aceste afecțiuni este recunoscută în domeniul medical ca sindrom cardiovascular-renal-metabolic, prescurtat CKM.
Asociația Americană a Inimii (AHA) și mai multe instituții medicale au lansat primul manual clinic dedicat acestei abordări. Principiul de bază susține că inimă, rinichi și metabolism nu trebuie examinate separat, pentru că defectele identificate la un organ pot intensifica riscurile pentru celelalte.
Motivul pentru care inima, rinichii și metabolismul se aliniază în aceeași destinație este dat de conexiunea lor extrem de complexă prin intermediul sângelui, care operează ca un circuit închis.
Profilul lipidic complet evaluează colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Un nivel ridicat de LDL și trigliceridele poate contribui la ateroscleroză, proces în care se acumulează plăci de grăsime pe pereții arterelor.
Procesul respectiv poate perturba arterele ce alimentează sângele inimii și poate afecta și fluxul sanguin la nivelul rinichilor. Prin urmare, colesterolul nu reprezintă doar un semnal de risc pentru infarct, ci este inclus în analiza stării de sănătate inimă și metabolică.
Printre recomandările esențiale ale ghidului se numără evaluarea rinichilor prin efectuarea a două teste complementare:
Cele două rezultate transmit informații distincte. Chiar dacă eGFR pare normală, prezența albuminei în urină poate indica o afectare renală precoce. Prin urmare, măsurarea exclusivă a creatininei nu garantează o imagine completă.
Glicemia înregistrată dimineața, în stare de post, indică concentrația de zahăr din sânge în momentul prelevării. Hemoglobina glicată (HbA1c) furnizează o perspectivă asupra valorilor medii ale glicemiei din ultimele aproximativ trei luni.
În mod obișnuit, nivelul glicemiei à jeun cu valori între 100 și 125 mg/dl, sau coeficientul HbA1c cu valori între 5,7% și 6,4%, se aliniază cu pragurile folosite pentru detectarea prediabetului. Aceste măsurători trebuie evaluate de un specialist, iar concluzia nu se poate stabili exclusiv pe baza unei singure citiri.
Prediabetul și diabetul de tip 2 joacă un rol esențial în analiza CKM, întrucât concentrațiile ridicate de glucoză pot deteriora pe termen lung vasul sanguin și funcția renală.
Hipertensiunea poate progresa fără a manifesta semne, însă exercită tensiune asupra inimii și poate provoca deteriorarea vaselor mici de sânge din rinichi.
Un parametru de 130/80 mmHg constituie un indicator esențial în cele mai recente ghidurile americane, însă ținta optimă variază în funcție de vârstă, afecțiuni asociate și tratament. Nu este indicat ca fiecare individ să se străduiască să atingă aceeași valoare fără consultarea unui medic.
Repetarea măsurătorilor la domiciliu, în stare de repaus, poate facilita detectarea unor valori ridicate care nu se manifestă întotdeauna la o singură vizită medicală.
Sindromul CKM ilustrează conexiunea dintre obezitate, diabetul de tip 2, boala cronică de rinichi și afecțiunile cardiovasculare.
Excesul de țesut gras, în special în regiunea abdominală, poate stimula rezistența la insulină și inflamația. Pe măsură ce timpul trece, aceste fenomene duc la deteriorarea vaselor sanguine și pot amplifica riscul de afecțiuni renale și cardiovasculare.
Rinichii deteriorați pot favoriza o creștere a tensiunea arterială, punând presiune suplimentară asupra inimii. În consecință, aceste probleme se pot intensifica reciproc.
Federația Mondială a Inimii (WHF) a publicat cele mai recente date, iar acestea arată că bolile cardiovasculare constituie principalul factor de mortalitate la nivel global, provocând în fiecare an aproximativ 20,5 milioane de decese.
În anul 2023, afecțiunile circulatorului au generat 1,6 milioane de decesi în UE, reprezentând 32,5% din totalul mortalității.
În 2023, conform datelor Eurostat, România se află printre statele UE cu cea mai înaltă mortalitate provocată de boli cardiovasculare, înregistrând 787 decesi pe 100.000 de locuitori din cauza afecțiunilor circulatorii.
Primul act implică consultarea medicului de familie pentru a evalua profilului lipidic, glicemia, tensiunii arteriale și funcția renală. În cazul în care există factori de risc, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, obezitatea sau antecedentele familiale, specialistul poate recomanda controale mai frecvente.
În contextul rinichilor, recomandările din ghiduri precizează utilizarea simultană a eGFR și UACR când se evaluează boala cronică a rinichilor. În cazul apariției unor valori anormale, acestea trebuie interpretate și, în funcție de circumstanțe, confirmate prin repetarea testelor.
Poți monitoriza și dimensiunea taliei. Proporția talie-înălțime servește ca un simplu criteriu pentru a evalua grăsimea abdominală: dacă circumferința taliei este mai mică decât jumătate din înălțime, aceasta reprezintă doar un ghid orientativ, nu un diagnostic.
Scopul nu constă în a efectua toate testele disponibile odată cu înaintarea în vârstă, ci în a evalua parametrii relevanți pentru propriile riscuri. Detectarea precoce și urmărirea constantă pot contribui la evitarea sau amânarea unor complicații grave.
COMENTARII / 0