Poluarea nu se limitează doar la un miros neplăcut sau la o atmosferă apăsătoare; ea inițiază procese biologice sofisticate care amplifică pericolul unor boli severe pulmonare, cardiovasculare și neuroendocrine, atrăgând atenția medicului pneumolog Beatrice Mahler în ziua de vineri, în cadrul Zilei Mondiale a Plămânului, 25 septembrie.
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potenţează şi amplifică riscul unor afecţiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine. În multe zone din Capitală, particulele PM2.5, PM10 şi diverse substanţe chimice depăşesc frecvent pragurile maxime admise de legislaţia europeană. Printre aceşti poluanţi, un factor extrem de nociv este hidrogenul sulfurat (H2S)”, a scris Beatrice Mahler vineri, într-un mesaj pe Facebook.
Conform medicului, contactul frecvent cu H2S, chiar și la concentrații scăzute, generează un efect dublu asupra populației: atât fiziologic, cât și psihologic. La nivel respirator, gazul acționează ca un puternic iritant pentru căile și mucoasa respiratorie, iar expunerea repetată determină lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse uscată și senzație de apăsare toracică. Pentru persoanele cu asthma, bronșită cronică sau alte afecțiuni pulmonare preexistente, poate declanșa atacuri acute prin intensificarea inflamației.
Citește și30 de minute săptămânal: obiceiul ce transformă funcționarea creierului
„Efecte sistemice generale: reacţiile organismului depăşesc sfera pulmonară. Durerile de cap, stările de greaţă, ameţeala, oboseala nejustificată şi lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente. Impact psihologic şi stres cronic: H2S are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1-5 ľg/m2. Populaţia expusă constant la mirosul caracteristic de ‘ouă stricate’ are afectată calitatea vieţii. Prezenţa lui continuă, mai ales în timpul nopţii, împiedică odihna, provoacă tulburări de somn, anxietate, iritabilitate şi un stres cronic secundar care ajunge să suprasolicite sistemul cardiovascular”, a explicat Beatrice Mahler.
Potrivit lui, până când soluțiile vor fi puse în practică, este esențială o informare adecvată și o implicare concretă din partea tuturor, în special a autorităților care se ocupă de protecția sănătății publice.
COMENTARII / 0