Nu există alimente bune sau rele, ci doar obiceiuri alimentare sănătoase sau nesănătoase

Un interviu cu Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție la Nestlé Europa de Sud-Est, a prezentat date statistice concrete despre obiceiurile alimentare nesănătoase ale...

Un interviu cu Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție la Nestlé Europa de Sud-Est, a prezentat date statistice concrete despre obiceiurile alimentare nesănătoase ale tinerilor din România și impactul acestora asupra sănătății publice, în celebrarea a 30 de ani a Nestlé în România.

Nestlé continuă să fie pionierul care a introdus în gama locală primele produse pentru sugari și cerealele de dimineață, iar în deceniul său de prezență pe piața românească a creat, de-a lungul timpului, cel mai extins proiect de educație pentru un stil de viață sănătos, finanțat exclusiv prin fonduri private, în școlile din România. Am discutat cu Nicoleta Tupiță despre transformările obiceiurilor alimentare ale cetățenilor români în această perioadă, despre rezultatele studiului intern al companiei privind consumul de legume și fructe, despre motivul pentru care combaterea alimentației nesănătoase la tineri a devenit o prioritate strategică, nu doar o chestiune de imagine, și despre inițiativele implementate în școli în colaborare cu Fundația PRAIS.

Articolul se prelungește în secțiunea de mai jos.

Citește șiSecretul unui pahar cu suc de sfeclă roșie: ora la care trebuie să îl consumi pentru a-ți regla tensiunea

1) Aveți experiență în domeniul nutriției de peste zece ani, în cadrul unei firme care sărbătorește 30 de ani în România. În ce mod a evoluat modul în care sectorul alimentar discută nutriția?

Nutriția face parte din activitatea Nestlé de peste 160 de ani, la nivel global, dar s-a schimbat radical registrul în care vorbim despre ea, mai ales la nivel local. Acum 30 de ani, compania importa cereale de mic dejun, cafea și hrană pentru bebeluși, iar discuția despre nutriție era, în mare parte, o discuție despre disponibilitate, ce produse ajungeau, de fapt, pe piață. Astăzi vorbim despre reformulare de portofoliu pe criterii nutriționale stricte, despre ținte de vânzări legate direct de produse mai sănătoase și despre educație structurată în școli. S-au schimbat, de altfel, și contextele în care oamenii mănâncă: accelerarea comerțului electronic a schimbat felul în care ajungem la consumator, iar revenirea la gătitul acasă și la mesele luate în familie ne-a determinat să introducem produse gândite exact pentru acest context, cum sunt cele din gama MAGGI. Nu mai există alimente bune sau rele, ci doar obiceiuri alimentare sănătoase sau nesănătoase, iar rolul nostru s-a mutat dinspre a vinde produse, spre a construi, alături de acestea, un context în care oamenii știu cum să aleagă ce este potrivit pentru ei.

2) Cum ilustrează cercetarea internă a companiei obiceiurile alimentare ale românilor în prezent?

3 miliarde de persoane la nivel mondial nu pot asigura o alimentație sănătoasă, iar în România accesul la informații nutriționale corecte rămâne un obstacol, la fel ca lipsa de timp și dorințele impulsive. Un studiu recent, realizat de Nestlé în colaborare cu Asociația Dieteticienilor din România, efectuat între februarie și mai 2025 pe un eșantion de 1.205 tineri cu vârste de 18–30 de ani, evidențiază un scenariu alarmant încă de la prima masă: doar 37,2% dintre participanți consumă micul dejun în fiecare zi. Aceeași tendință apare și la mesele ulterioare: 34,2% se hrănesc cu legume zilnic, iar 24,5% cu fructe, frecvențe notabil mai ridicate la femei decât la bărbați. În ciuda faptului că 95% dintre

Vedem o schimbare de obiceiuri similară și la cafea, unde motivul principal de consum a devenit plăcerea, la 45%, iar generația Z arată o preferință clară pentru variantele reci, 1 din 3 tineri preferă azi cafeaua rece, semn că schimbarea nu ține doar de ce mâncăm, ci și de cum și de ce consumăm anumite produse. Aceeași logică se vede la gustări: batoanele și tabletele de ciocolată cresc cu 13,2%, respectiv 10,4% în valoare față de anul trecut, iar 41,5% dintre tinerii din generația Z mănâncă două gustări pe zi, 31,1% una și 17,3% trei.Cercetările arată că pauzele scurte de zece minute sunt suficiente pentru a reduce stresul și a crește energia, ceea ce explică de ce gustarea a devenit, pentru mulți tineri, o a patra masă informală.

Am răspuns acestei tendințe, la nivel de portofoliu, prin variante cu proteine în gamele de cereale de mic dejun Nestlé LION®, CHOCAPIC® și CINI MINIS®, care aproape dublează aportul de proteine comparativ cu rețetele standard, până la 4,5 grame per porție, față de 1,7-2,5 grame în variantele clasice, alături de extinderea liniei FITNESS® cu variantele PROTEIN și FIBRE, fără zahăr adăugat.

În contextul istoric, bucătăria românească tradițională se caracterizase prin conținutul său generos de legume; ciorbele și supele constituiau elemente esențiale ale identității culinare locale, iar fasolea constituia o sursă majoră de proteine în epoca în care carnea era mai puțin disponibilă. În timp ce accesul la carne s-a extins, gusturile s-au orientat spre proteinele de origine animală, iar legumele au devenit un acompaniament opțional la masă, nu un fel principal.

3) În ce măsură este serioasă excesului ponderal în România și de ce a devenit o prioritate de afaceri?

Potrivit unui raport al OMS din 2022, 58% dintre cetățenii români prezintă supraponderalitate, iar în rândul copiilor de vârstă școlară, cercetarea COSI a OMS Europa indică o prevalență de 1 din 5, poziționându-se printre cele mai mari din UE. Intervenția timpurie este esențială, deoarece obiceiurile alimentare se consolidează între 6 și 12 ani, iar un tipar alimentar stabilit în acea perioadă influențează de obicei comportamentul adult. Din punct de vedere comercial, o populație cu obiceiuri alimentare sănătoase generează o piață mai robustă pe termen lung, benefică atât consumatorilor, cât și producătorilor. Acest lucru nu reprezintă o contradicție, motiv pentru care alocăm resurse continue în educație, nu doar în promovarea produselor.

4) Ce sfaturi nutriționale specifice propuneți pentru cetățenii români, peste simpla idee de „mâncați mai multe legume”?

O viață sănătoasă presupune, în esență, un echilibru și o compensare. O persoană care lucrează într-un mediu sedentar trebuie să crească nivelul de activitate fizică și să reducă consumul de grăsimi saturate și zaharuri adăugate; pe de altă parte, un individ cu un stil de viață

5) Există recomandări dn meniuri concrete pentru familiile din România?

NutriPorția este o metodă nutrițională care ajută la prepararea unor mese echilibrate, cu farfuria împărțită în trei secțiuni: jumătate legume, un sfert proteine, un sfert cereale sau alte surse de carbohidrați, cu recomandări suplimentare privind fructele, uleiurile, nucile, produsele lactate și apa. VeggiePorția promovează alimentația predominant pe bază de plante, cu 50% legume, 25% proteine vegetale și 25% cereale integrale și cartofi, gândită pentru omnivori, vegetarieni, vegani sau flexitarieni deopotrivă.VeggiePorția, dezvoltată inițial pentru piața din România, a fost adoptată ulterior și în Bulgaria, Croația, Serbia și Ungaria, și a fost inclusă în raportul global de sustenabilitate al Nestlé, un exemplu rar în care un instrument local ajunge să fie replicat regional, nu invers.

6) În ce mod au fost inițiate și ce principii de funcționare au programele de educație nutrițională în instituțiile școlare?

De 15 ani suntem parteneri fondatori al mișcării naționale „Și eu trăiesc sănătos!” SETS, inițiată de Fundația PRAIS promovând astăzi, în rândul elevilor din ciclul primar din 31 de județe, nutriția echilibrată, mișcarea zilnică, sportul, somnul de calitate contribuind în toți acești ani la formarea obiceiurilor de stil de viață în rândul a peste 600.000 de copii,  a familiilor acestora, cu sprijinul miilor de profesori care ne sunt alături.Mai mult, într-o abordare holistică dezvoltăm tot alături de Fundația PRAIS, mișcarea națională „Planeta Albastră Contează pe Tine!” PACT prin care susținem grija fața de natură, precum și programul național Purina Pet School, dedicat îngrijirii responsabile a animalelor de companieAm reunit aceste trei cauze sociale de educație non-formală sub umbrela „Împreună, pentru tânăra generație!”. Un alt proiect legat de nutriție pe care îl susținem este „Traista cu sănătate”, inițiat de Prof. univ. Dr. Veronica Mocanu prin Fundația Tradiții Sănătoase, prezent în multe unități școlare din Iași, Botoșani și Piatra Neamț.

7) Care este impactul acestor programe educaționale de nutriție în România?

Mișcarea națională SETS  a pornit în 2011 de la 20 de școli și a ajuns, în 15 ani la 443 de unități de învățământ partenere, din  244 de comunități urbane și rurale din 34 de județe și Municipiul București. În 2025 au putut avea acces la materialele și activitățile sale 80.000 de elevi, prin implicarea a peste 4.000 de cadre didactice și a peste 160.000 de membri de familie care au trecut prin program, echivalentul a trei generații întregi. Fiecare cadru didactic dedică, în medie, 25 până la 30 de ore extracurriculare pe an activităților programului, ceea ce a însemnat, doar în 2025, între 90.000 și 135.000 de ore de voluntariat pedagogic.

8) În ce măsură cercetarea și dezvoltarea, la nivel de grup, contribuie la strategia de nutriție care, în final, ajunge la consumatorul din România?

La nivel de grup, investim anual 1,7 miliarde de franci elvețieni în cercetare și dezvoltare, prin peste 4.000 de angajați, în 23 de locații la nivel mondial, de la cercetători și nutriționiști, până la experți în reglementare. Această infrastructură stă în spatele fiecărei reformulări de produs, dar și în spatele metodologiei prin care evaluăm nutrițional propriul portofoliu, criteriile independente Health Star Rating, folosite pentru a măsura, la nivel global, cât din vânzările companiei provine deja din produse mai nutritive. Cercetarea nu se oprește la produs, o folosim și pentru a înțelege comportamentul de consum, exact genul de date care ne-au arătat, de exemplu, decalajul de consum de legume și fructe la nivel național.

9) În ce direcție așteptați ca aceste programe de nutriție să evolueze în următorii ani, atât în ceea ce privește portofoliul de produse, cât și în ceea ce privește programele educaționale?

În domeniul produselor, continuăm să remodelăm portofoliul pentru a obține profiluri nutriționale superioare și să creăm noi instrumente de

COMENTARII / 0