
Experții consideră că rezultatele cercetării lor evidențiază importanța unei acțiuni urgente pentru diseminarea unor informații mai fiabile pe rețelele sociale și perfecționarea procesului de moderare a conținutului.
În mediul online, informațiile false se răspândesc rapid. Rețelele sociale sunt adesea inundate de conținut inexact. Utilizatorii pot fi ușor înșelați de postările care nu sunt verificate. Acest fenomen a fost observat și în cazul ADHD și autismului, unde informațiile eronate se pot răspândi rapid și pot fi dăunătoare.
Precizia informațiilor privind sănătatea mintală și neurodivergența pe platformele de socializare a fost evaluată de cercetători de la Universitatea East Anglia (UEA) și Norfolk and Suffolk NHS Foundation Trust.
O analiză a fost efectuată asupra studiilor deja existente referitoare la conținutul de pe YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X.
Au fost agregate 27 de studii care au evaluat un total de 5.057 de postări de pe platformele de social media.
Studiul relevă o imagine îngrijorătoare a dezinformării pe rețelele sociale, unde procentajul de informații eronate variază semnificativ în funcție de subiect și platformă.
Datele, publicate în The Journal of Social Media Research, arată că 56,9% din videoclipurile despre claustrofobie de pe YouTube conțin dezinformare.
În contrast, videoclipurile despre anxietate și depresie de pe YouTube Kids nu conțin deloc informații eronate, înregistrând o rată a dezinformării de 0%.
Potrivit cercetătorilor, fenomenul dezinformării atinge cote alarmante, fiind mai accentuat pe TikTok comparativ cu restul platformelor online.
Această concluzie a rezultat din analiza nivelului de dezinformare, care a prezentat valori „în mod constant mai ridicate” pe această platformă.
Potrivit concluziilor, platforma YouTube Kids a reprezentat excepția pe anumite subiecte, nedifuzând informații eronate, ceea ce a fost atribuit de autori „implementării unei politici de moderare a conținutului mai stricte și focusului pe conţinut prietenos pentru copii”.
Dr. Alice Carter de la UEA a afirmat că analiza detaliată a conținutului de pe TikTok a relevat rezultate alarmante: 52% dintre videoclipurile referitoare la ADHD și 41% dintre cele despre autism erau inexacte. În contrast, platforma YouTube prezenta o rată medie de dezinformare de 22%, în timp ce Facebook înregistra puțin sub 15%.
Tinerii se informează din ce în ce mai mult prin intermediul platformelor online de socializare.
Cercetătorii au descoperit o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește acuratețea informațiilor despre tulburările de sănătate mintală pe rețelele sociale.
ADHD și autismul sunt subiectele a căror postări au șanse mai mari de a include informații inexacte în comparație cu alte probleme de sănătate mintală.
Rețelele sociale au devenit o sursă cheie de informații despre sănătatea mintală pentru tineri, care utilizează aceste platforme pentru a-și descifra simptomele și posibilele diagnostice. Creșterea numărului de tineri care se autoevaluează cu posibile afecțiuni de sănătate mintală sau de neurodezvoltare a fost asociată cu conținutul de pe TikTok. Dr. Eleanor Chatburn, de la Norwich Medical School din cadrul UEA, subliniază că, deși autoevaluarea poate fi un punct de plecare util, este esențial ca aceste întrebări să ducă la o evaluare clinică adecvată realizată de un specialist. În caz contrar, dezinformarea poate duce la interpretări greșite ale unor afecțiuni serioase și la patologizarea unor comportamente obișnuite, ceea ce poate întârzie diagnosticul pentru persoanele care au cu adevărat nevoie de ajutor.
„Pe lângă faptul că poate duce la interpretări greșite ale unor afecțiuni serioase și la patologizarea unor comportamente obișnuite, dezinformarea poate întârzia diagnosticul pentru persoanele care chiar au nevoie de ajutor”
, a declarat dr. Eleanor Chatburn.
Un purtător de cuvânt al TikTok a declarat că studiul este defectuos și se bazează pe cercetări învechite despre mai multe platforme.
COMENTARII / 0