Se activează în adâncimea somnului: mecanismul nocturn al creierului

În fiecare seară, în timp ce te afli în somn, creierul pornește un proces natural de curățare a reziduurilor metabolice. Acest mecanism este coordonat de sistemul glymphatic și devine deosebit de activ în timpul somnului profund. Cercetătorii investighează importanța acestuia pentru sănătatea creierului și pentru procesul de îmbătrânire, conform publicației Blic, parte a grupului Ringier.

Somnul nu se reduce la simpla odihnă. În această fază, creierul efectuează operațiuni cruciale de reabilitare, printre care se găsesc și mecanismele de eliminare a substanțelor reziduale produse de activitatea neuronală.

Numele acestui mecanism este sistem glimfatic și operează prin fluxul lichidului cefalorahidian în interiorul țesutului cerebral.

Citește șiLa 78 de ani, scrie peste 175 de cărți: rutina lui cu „mintea brici”

Printre moleculele scoase din sistem se află proteinele beta-amiloid și tau, asociate cu afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.

Sistemul glimfatic se activează în principal în faza N3, denumită somn profund sau somn cu unde lente. În această etapă, fluxul de lichide cerebrale facilitează eliminarea reziduurilor metabolice.

Un raport indexat în PubMed a evidențiat că acest mecanism atinge cea mai mare eficiență în faza N3, adică somnul profund caracterizat prin unde lente. În acea etapă, spațiul intercelular al țesutului cerebral crește cu până la 60%, ceea ce îmbunătățește considerabil fluxul de lichid cefalorahidian (LCR).

Pe măsură ce trecem în vârstă, cantitatea de somn profund are tendința de a scădea. Astfel, mecanismul glimfatic al corpului alocă mai puțin timp fazei sale de curățare, „cea mai activă”.

Acest aspect ar putea afecta eficiența proceselor de eliminare a deșeurilor din creier, însă legătura dintre sistemul glimfatic și bolile neurodegenerative rămâne în curs de investigare.

Neurologii consideră „spălarea” nocturnă a acestor proteine ​​drept unul dintre pilonii longevității, deoarece reduce riscul de neurodegenerare.

Pe lângă aceasta, simultan cu procesul de curățare, se produce o regenerare a organismului.

Un articol publicat în Cell, realizat de cercetătorii din cadrul Universității Berkeley, demonstrează că anumite rețele neuronale din hipotalamus activază eliberarea hormonului de creștere, HGH, în faza somnului adânc.

În faza de somn adânc (N3) se favorizează refacerea țesuturilor și a mușchilor, se stimulează sinteza proteinelor, se păstrează densitatea osoasă și se corectează ADN-ul, protejând astfel celulele de procesul de îmbătrânire. Pe de altă parte, în stadiul REM se consolidează memoria, se susține neuroplasticitatea, se prelucrează emoțiile și se îmbunătățește eficiența funcțiilor cognitive.

În timpul somnului adânc, corpul este regenerat, iar în faza somnul REM se reînnoiește și păstrează sănătatea creierului.

În general, adulții ar trebui să doarmă 7-9 ore în fiecare noapte.

Un program constant, restricția consumului de cafea în a doua jumătate a zilei, evitarea ecranelor înainte de culcare și menținerea unui dormitor răcoros pot spori calitatea somnului.

Modul în care îți petreci somnul poate influența rezultatele, potrivit unui studiu publicat în revista Frontiers in Neuroscience. În plus, odihna pe o parte poate facilita circulația fluidelor și poate susține activitatea rețelei glimfatice.

Somnul profund și faza REM îndeplinesc funcții distincte, însă se completează reciproc: primul sprijină procesele de recuperare, iar al doilea facilitează consolidarea memoriei și gestionarea emoțiilor.

Calitatea somnului nu reprezintă un privilegiu, ci constituie un element esențial al sănătății cerebrale.