Studiu: fumul incendiilor de vegetație mai nociv decât alte poluări aerului

Pe măsură ce schimbările climatice determină incendii de vegetație tot mai frecvente și mai intense, cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA, au publicat două studii de amploare, care arată că fumul provenit din incendiile de vegetație ar putea reprezenta un risc mai mare pentru sănătate decât alte surse de poluare a aerului, fiind asociat cu un risc crescut de spitalizare pentru boli cardiovasculare și respiratorii, precum și cu o rată de supraviețuire mai scăzută în rândul pacienților cu cancer pulmonar, potrivit MedicalXpress.

articolul continuă mai jos

Investigările, dirijate de autorul principal, dr. Min Zhang, și de coautorul senior, dr. Yaguang Wei, furnizează unele dintre cele mai convingătoare dovezi până în prezent, potrivit cărora proveniența poluării aerului este decisivă, nu doar vol

Citește șiProteinele animale și cele vegetale, efecte diferite asupra testosteronului / Ce au descoperit cercetătorii finlandezi

Studiile, publicate în Nature Communications și The Lancet Oncology, au investigat impactul pe termen lung asupra sănătății ale particulelor fine, rezultate din incendiile de vegetație și denumite PM2.5. Acestea reprezintă un amestec de particule microscopice aeropurtate, capabile să pătrundă adânc în plămâni și să ajungă în fluxul sanguin.

În ambele studii, cercetătorii au observat că particulele PM2.5 generate de focurile de vegetație erau legate de un risc de sănătate mai ridicat, per unitate de expunere, în comparație cu particulele PM2.5 obținute din alte surse decât incendiile.

Aceste descoperiri survin în contextul în care fumul provenit din incendiile de vegetație afectează tot mai mult comunități aflate mult dincolo de regiunile tradițional predispuse la incendii, expunând zeci de milioane de oameni, în întreaga Statele Unite, la niveluri ridicate de poluare a aerului.

„Fumul provenit din incendiile de vegetație nu mai este o problemă strict regională de mediu, ci devine o provocare de sănătate publică la nivel național”

Wei, profesor asistent în medicină a mediului la Icahn School

Studii noastre indică faptul că particulele PM2.5 generate de focurile de vegetație pot fi mai nocive decât concentrațiile egale de poluare din alte origini. În timp ce frecvența incendiilor de vegetație se intensifică, strategiile de protecție a sănătății și mediului trebuie să ia în considerare atât volumul, cât și proveniența poluării aerului.

Fumul rezultat din incendiile de vegetație a fost legat de o scădere a supraviețuirii în rândul pacienților cu cancer pulmonar.

The Lancet Oncology a publicat primul studiu care a investigat dacă expunerea pe termen lung la particulele PM2.5 provenite din incendiile de vegetație influențează supraviețuirea pacienților cu cancer pulmonar. Echipa de cercetare a analizat informații obținute de la 414.016 adulți, diagnosticați cu cancer pulmonar, cu vârsta de 65 de ani sau peste, incluși în baza de date SEER-Medicare.

Aceștia au estimat nivelul de expunere al pacienților la PM2.5, atât din surse provenite din incendii de vegetație, cât și din alte surse, în funcție de locul unde locuiau, folosind estimări ale nivelului total ambiental de PM2.5, elaborate independent, precum și estimări specifice pentru PM2.5 din incendii de vegetație, publicate de cercetători de la Universitatea Stanford.

Studiul a constatat că atât particulele PM2.5 provenite din incendii de vegetație, cât și cele din alte surse, au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate în rândul pacienților, ulterior diagnosticării cu cancer pulmonar. Totuși, atunci când cercetătorii au comparat creșteri echivalente ale nivelului de expunere, particulele PM2.5 provenite din incendii de vegetație au fost asociate cu o toxicitate semnificativ mai mare: deși particulele PM2.5 din incendii de vegetație reprezintă doar aproximativ 4% din totalul PM2.5, ele sunt responsabile pentru aproximativ 17% din mortalitatea asociată expunerii totale la PM2.5.

Rezultatele indică faptul că expunerea prelungită la fumul din incendii de vegetație ar putea constitui un factor de risc semnificativ, insuficient recunoscut până în prezent, pentru pacienții suferinzi de cancer pulmonar.

Printre membrii studiului, cercetătorii au calculat că sute de decese anuale ar putea fi cauzate de expunerea la particulele PM2.5 provenite din incendiile de vegetație. De asemenea, s-a constatat că zilele numeroase cu fum în atmosferă și perioadele prelungite de expunere la fum se corelează cu rezultate de supraviețuire mai slabe.

„Pacienții cu cancer pulmonar sunt deja vulnerabili din punct de vedere medical, iar rezultatele noastre sugerează că fumul din incendiile de vegetație i-ar putea expune la un risc și mai mare”, a declarat Zhang. „Pe măsură ce poluarea aerului legată de incendiile de vegetație devine tot mai frecventă, reducerea expunerii ar putea deveni o componentă din ce în ce mai importantă a îngrijirii oncologice și a planificării supraviețuirii pe termen lung.”

Wei a subliniat că aceste descoperiri vor avea efecte imediate asupra medicilor și pacienților.

„Pentru persoanele cu cancer pulmonar sau cu boli cronice de inimă și plămâni, monitorizarea calității aerului și limitarea expunerii în timpul episoadelor de fum pot fi deosebit de importante”, a spus Wei. „Furnizorii de servicii medicale ar putea avea nevoie, tot mai mult, să ia în considerare expunerile la factori de mediu, ca parte a îngrijirii integrale a pacientului.”

„Pacienții cu cancer pulmonar se confruntă deja cu provocări semnificative pentru sănătate, iar rezultatele noastre sugerează că expunerea pe termen lung la fumul din incendiile de vegetație ar putea adăuga un risc suplimentar, potențial evitabil”, a declarat Christine Ekenga, profesor asistent la Rollins School of Public Health din cadrul Universității Emory și co-autoare a studiului.

„Trebuie să înțelegem mai bine care sunt pacienții cei mai vulnerabili și să dezvoltăm strategiile practice pentru a le reduce expunerea.”

Fumul provenit din incendiile de vegetație este legat de un nivel crescut de spitalizare pentru boli cardiace și pulmonare.

În cel de-al doilea studiu, publicat în Nature Communications, cercetătorii au analizat înregistrări de spitalizare ale unor rezidenți din 20 de state americane, între 2006 și 2019, și le-au corelat cu modele avansate care estimează expunerea pe termen lung la PM2.5, atât din incendii de vegetație, cât și din alte surse. Studiul a inclus peste 57 de milioane de spitalizări pentru afecțiuni cardiovasculare și aproape 33 de milioane de spitalizări pentru boli pulmonare.

Cercetările au arătat că contactul prelungit cu particulele PM2.5 generate de incendiile de vegetație este legat de un risc mai mare de internări hospitalare pentru o serie de boli cardiovasculare și respiratorii, printre ele insuficiența cardiacă, boala ischemică a inimii, hipertensiunea arterială, astmul, pneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică și alte afecțiuni respiratorii.

PM2.5 obținute din focuri de vegetație, la aceleași niveluri de concentrație, au fost în mod constant asociate cu creșteri mai semnificative ale riscului de spitalizare, în comparație cu PM2.5 provenite din alte surse.

„Acest studiu a oferit o oportunitate unică de a compara direct impactul asupra sănătății al fumului din incendiile de vegetație, cu cel al altor surse de poluare a aerului, la scară largă”, a declarat Zhang, cercetătoare postdoctorală în cadrul Departamentului de Medicină a Mediului de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și autoare principală a ambelor studii.

„Am constatat că fumul din incendiile de vegetație poate afecta atât plămânii, cât și sistemul cardiovascular, iar efectele sale pot fi mai puternice decât cele ale unor cantități similare de poluare provenite din trafic, industrie și alte surse.”

Cercetătorii au observat legături foarte marcante în rândul grupurilor din minorități rasiale și etnice, al rezidenților din zone urbane mari, precum și al indivizilor care trăiesc în comunități cu un grad mai scăzut de instruire și cu un nivel mai ridicat de sărăcie socio-economică.

Icahn School of Medicine at Mount Sinai a colaborat cu Harvard T.H. Chan School of Public Health, Universitatea Stony Brook și Universitatea din New York pentru a elabora studiul, iar finanțarea a venit de la National Institute of Environmental Health Sciences.

Consecințe asupra sănătății colective și direcții de cercetare viitoare

În ansamblu, cercetările indică faptul că fumul provenit de la incendiile de vegetație trebuie privit ca o amenințare distinctă pentru sănătatea mediului, necesitând strategii de atenuare specializate, peste metodele convenționale axate pe nivelul general al poluării aerului.

În cercetările ce urmează, accentul va fi pus pe descoperirea substanțelor chimice din fumul incendiilor de vegetație care determină toxicitatea crescută, precum și pe clarificarea mecanismelor biologice prin care particulele PM2.5 provenite din aceste incendii influențează sănătatea cardiovasculară, bolile respiratorii și evoluția cancerului.

„Pe măsură ce activitatea incendiilor de vegetație continuă să crească la nivel mondial, înțelegerea consecințelor fumului din incendiile de vegetație asupra sănătății a devenit tot mai urgentă”, a spus Wei. „Aceste studii reprezintă un pas important către identificarea celor mai vulnerabile persoane și a strategiilor care ar putea contribui la protejarea sănătății publice, într-un climat aflat în schimbare.”