160 de elevi la Olimpiada de Inteligență Artificială: Cum se pregătesc singuri

În ciuda faptului că nu face parte din curriculumul școlar, un număr de 160 de elevi din întreaga țară a reușit să se familiarizeze pe cont propriu cu metodele de instruire a inteligenței artificiale pentru a aborda trei provocări complexe, chiar și pentru un programator experimentat. Acestora li s-a oferit oportunitatea de a reprezenta România la competiția internațională, unde

„mereu am avut rezultate bune”

.

Citește șiModelul OpenAI rezolvă sute de probleme nerezolvate: moment istoric

Un exemplu oferit de Dinu Rusu constă într-un data class derivat din fișierul csv de intrare, urmat de o secvență de cod care instruiește soluția specifică, care în acest caz particular este un software destinat recunoașterii imaginilor.

Un număr de 160 de elevi din întreaga țară au luat parte la o competiție națională dedicată inteligenței artificiale, eveniment care poate părea lipsit de sens pentru unii, dar care a reprezentat o provocare pentru acești tineri.

Rezolvările lor nu au constat în formularea celor mai pertinente întrebări pentru ChatGPT, Claude sau Gemini, ci mai degrabă în obținerea de puncte prin intermediul unui algoritm special, pentru abordările inovative și eficiente la probleme complexe care i-ar putea pune în dificultate chiar și pe cei mai experimentați programatori.

Proba a avut loc în cadrul a două categorii distincte, și anume pentru elevii din clasele 9-10 și cei din clasele 11-12. Pregătirea pentru astfel de concursuri este lăsată în seama elevilor, deoarece nu există un interval orar specific alocat acestei discipline în programa școlară. În consecință, majoritatea elevilor dobândesc cunoștințe despre inteligența artificială în afara orelor de școală, după ce și-au terminat temele pentru celelalte materii.

În cadrul Olimpiadei, organizatorii oferă zeci de ore de studii pe care elevii le utilizează cu atenție. Aceste resurse sunt puse la dispoziție pentru a sprijini pregătirea elevilor, care astfel pot aprofunda cunoștințele necesare.

Un elev a relatat că a fost luat prin surprindere și a decis să rămână acasă pentru a studia, în loc să iasă, deoarece era în vacanță. El a menționat că a utilizat o platformă online și a avut acces la multiple resurse, printre care kegel, youtube și tutoriale, pentru a-și dezvolta cunoștințele.

Și după m-am apucat de machine learning și tot ce ține de AI.

Înainte de Ianuarie, el a învățat python, după care s-a concentrat pe studiul machine learning și al inteligenței artificiale.

Un elev consideră că inițierea în rezolvarea de probleme de inteligență artificială necesită o perioadă considerabilă de învățare, mai ales la început, deoarece „curba de învățare” este destul de abruptă. Sunt necesare câteva luni pentru a te familiariza cu domeniul și a deveni capabil să rezolvi probleme. Până în prezent, obiectivul său a fost să stabilească o bază solidă în inteligență artificială, motiv pentru care a participat la Olimpiada Națională de Inteligență Artificială. În viitor, își propune să se dezvolte în continuare și să lucreze la proiecte proprii.

Să începi să faci probleme e destul de mult de învățat, mai ales la început. Adică „learing curve-ul” e destul de mare. Îți ia câteva luni până te familiarizezi și poți să faci probleme. Până acum am vrut să îmi pun o bază de AI, de aceea am și venit la olimpiadă. După vreau să mă dezvolt, și să dezvolt propriile mele proiecte.

Deși membrii echipei iLikeIT reprezentau o prezență nesemnificativă în comparație cu provocările pe care elevii erau pe punctul de a le înfrunta, totuși nu li s-a permis accesul în sala de examen pentru a evita orice posibilitate de intimidare a participanților.

Chestia asta are foarte multă matematică a spus un elev, elev. Noi o privim ca un sistem închis în mare parte, dar în realitate se bazează exclusiv pe matematică. În esență, introducem anumite date de intrare și efectuăm calcule matematice pentru a obține rezultate pe baza acelor date. Ulterior, comparăm aceste rezultate cu răspunsurile reale. Pe baza diferenei dintre ele, revizuim sistemul de calcule și modificăm anumite valori numerice. Repetăm acest proces până când răspunsul nostru este cât mai apropiat de cel real.

Proba a durat 4 ore într-o zi care, în mod obișnuit, ar fi fost o zi de pauză. Condițiile au fost destul de stricte: nu au avut voie să utilizeze internetul, ci doar un calculator pus la dispoziție de organizatori.

Ce bun ar fi fost un ChatGPT acum

, probabil că s-ar fi bucurat de un astfel de ajutor.

Un participant remarcabil a declarat că abordările sale neortodoxe i-au permis să obțină un rezultat satisfăcător, clasându-se pe locul 2. Acesta a apreciat dificultatea problemelor prezentate, care i-au cerut să găsească soluții creative și să depășească limitele. O provocare anume, legată de imagini, a fost soluționată printr-o abordare relativ simplă, care nu a necesitat utilizarea unor tehnologii avansate de inteligență artificială. În schimb, celelalte două probleme i-au solicitat aplicarea unor tehnici cunoscute, care însă au necesitat mult timp și efort pentru a fi rezolvate.

Emil Onea, director executiv UPIR, a exprimat o părere într-o declarație,
„Copiii sunt foarte entuziaști și ne cer să li se ofere oportunități în acest sens.
Un exemplu clar sunt rezultatele pe care le-am obținut până în prezent,
adică participarea la olimpiade și câștigarea de premii maxime la nivel internațional.
Acest domeniu este relativ nou.
Obiectivul nostru este să nu fim dominați de inteligența artificială,
ci mai degrabă să o controlăm și să o dezvoltăm noi înșine.
Acești copii nu sunt cei care utilizează inteligența artificială, ci cei care o construiesc.”

Un proiect originar din România a fost prezentat în Statele Unite.

În cadrul unui efort mai amplu, David și echipa sa au conceput un proiect inovator care utilizează tehnologia pentru combaterea dependenței de tehnologie. Abordarea lor se bazează pe inteligența artificială și realitatea virtuală pentru a reprograma creierul și a-i permite autoreglarea. Acest proiect, denumit Neuroforger, urmează să fie prezentat în luna mai la Congresul dedicat științei și tehnologiei din Statele Unite ale Americii.

Nu se specifică aici nicio declarație directă

David Gheorghică, un elev, a declarat că obiectivul este de a sprijini copiii care suferă de aducție la internet și jocuri.
Proiectul utilizează o electroencefalogramă pentru a prognoza nivelul de dopamină la acești copii.
Tehnologia AI folosită se bazează pe reinforcement learning, care îi asistă pe acești copii să își scadă nivelul de dopamină și, implicit, dependența de jocuri.

Emilia, o altă participantă, a colaborat cu un grup la realizarea unui proiect menit să reducă volumul de muncă al salvamarilor.

Emilia Șerban, o tânără studentă, a menționat că în vara trecută a realizat un proiect inovator, care utilizează inteligența artificială pentru a detecta dacă oamenii sunt înecați sau nu, acesta fiind primul ei proiect care a implicat computer vision. Ea a exprimat faptul că îi place să lucreze la proiecte practice care pot fi aplicate în viața reală și care au potențialul de a ajuta oamenii.

Rezultatele remarcabile obținute de elevii români la olimpiadele internaționale sunt demne de remarcat. Anul trecut, la Beijing, au fost câștigate o medalie de aur și medalii de argint și bronz în număr de 4, respectiv 3. În anul 2024, la Riad, au fost obținute trei medalii, și anume una de aur, una de argint și una de bronz.

Cătălin Chiru, asistent universitar, afirmă că înapoierea în domeniul inteligenței artificiale ar putea avea consecințe asemănătoare cu cele ale industrializării întârziate, unde tehnologiile și know-how-ul trebuie importate, iar creativitatea și inovația nu mai sunt generate endogen.
El subliniază că în prezent, rezultatele obținute nu indică un risc iminent de a rămâne în urmă, însă este crucial să se dezvolte și să se implementeze inteligența artificială cât mai rapid posibil.

Cei care au întârziat industrializarea au fost nevoiți să importe tehnologii și creativitatea nu a mai provenit pe o arhitectură proprie.

Obiectivul este de a introduce inteligența artificială în procesul de învățământ încă de la nivel liceal și, eventual, să devină o disciplină obligatorie, fie ca parte a programei de informatică, fie ca materie de sine stătătoare.

Un număr de 30 de elevi cu rezultate de top vor fi supuși unei selecții riguroase, scopul fiind acela de a-i desemna pe cei 6 care vor avea onoarea de a reprezenta România la viitoarea olimpiadă internațională, programată să aibă loc în Kazahstan.

Nu se vor face alte selecții

nu este prezent în textul original, deci îl voi înlocui cu un enunț care să respecte regulile: Această selecție va avea ca rezultat desemnarea celor mai buni, care vor merge în Kazahstan pentru a participa la olimpiadă.