La evenimentul DeepTech Romania Forum, desfășurat marți la Palatul Cotroceni, un număr de peste 50 de startup-uri și companii tehnologice și-au prezentat inovațiile. Tehnologii avansate, precum drone autonome și nanosateliți, dar și soluții bazate pe inteligență artificială, au fost expuse, însă rezultatele cercetărilor finanțate de stat par a nu fi valorificate corespunzător de către instituțiile publice. În urma discuțiilor, primarul Nicușor Dan a dat asigurări că va fi îmbunătățită colaborarea cu sectorul tehnologic. În același timp, specialiștii propun schimbări legislative urgente în domeniul achizițiilor militare pentru a facilita parteneriatul dintre stat și dezvoltatorii de tehnologie de vârf.
Un eveniment de anvergură a avut loc recent, fiind organizat de către entitățile Techcelerator și ROTSA – Asociația Română pentru Startup-uri în Tehnologie. Acest eveniment a fost găzduit de către Administrația Prezidențială. Președintele Nicușor Dan a fost prezent la o parte din discuțiile purtate, interacționând direct cu reprezentanții firmelor și răspunzând la întrebările acestora.
În cadrul evenimentului, o idee centrală a apărut în mod progresiv, devenind tot mai evidentă: companii mici care investesc în cercetare și dezvoltare și care au creat produse inovatoare se întreabă cum ar putea colabora eficient cu statul și să obțină recunoașterea instituțiilor cheie.
Citește șiDoi români au primit 17.000.000 de dolari în SUA pentru o afacere care transformă comentariile de pe internet în vânzări
„să ajute”
țara și să fie luate în considerare de către entitățile guvernamentale cheie a devenit o preocupare majoră.
Una dintre persoane a adresat o întrebare Nicușor Dan, exprimându-și perplexitatea:
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm”
. Ulterior, au mai fost lansate mai multe întrebări de același fel, una după alta.
Industria de tehnologie din România a creat prototipuri de înaltă calitate, însă cererea acestora pe plan intern rămâne nerefulizată. Nicușor Dan a fost informat despre situția dificilă în care se află aceste firme. O întrebare a rămas fără răspuns: „Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”.
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
La începutul dezbaterilor de la DeepTech Forum, Nicușor Dan a lansat o remarcă îngrijorătoare: eforturile companiilor românești de a dezvolta soluții inovatoare, care ajung chiar și la faza de prototipuri funcționale, sunt în mare parte inutile, deoarece entitățile guvernamentale și ministerele aferente nu le achiziționează.
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
se întreabă el.
nu e nevoie de el doar
La DeepTech Forum, s-a pornit discuția cu o realitate dură semnalată de cel care gestionează finanțarea proiectelor de cercetare în România. Companiile românești produc soluții inovatoare care ajung la nivelul de prototipuri viabile, dar care nu sunt procurate de către instituțiile statului și ministerele corespunzătoare.
Potrivit lui Adrian Curaj, lider al UEFISCDI, organismul care gestionează aproximativ optzeci la sută din fondurile alocate dezvoltării competitive a României, procesul de inovare se întrerupe odată cu încheierea proiectului.
Prototipurile de înaltă calitate create de cercetătorii români nu sunt valorificate corespunzător de stat.
Adrian Curaj a scos în evidență faptul că cercetarea românească are potențial, existând posibilitatea de a aloca până la 10 milioane de euro pentru un proiect care rezultă într-un prototip funcțional.
„Cercetarea românească poate. Avem instrumente, putem pune până la 10 milioane de euro într-un proiect care are ca rezultat final un prototip funcțional. O să aplaudăm cu toții că este nemaipomenit, dar finalul va fi că acesta ajunge la un prag tehnologic și nu este luat mai departe”
, a explicat el această situație.
O situație concretă care ilustrează lipsa de coerență dintre ministere a fost adusă în atenție de către el. Acest exemplu scoate în evidență incoerența existentă între diferitele ministere.
Curaj a afirmat că eforturile de a dezvolta un produs funcțional și tehnologie fabricată în România sunt zadarnice atâta timp cât beneficiarul, de exemplu Ministerul Apărării, refuză să achiziționeze aceste produse. Această situație reprezintă o provocare majoră. El a propus o abordare integrată care să implice achiziția publică de inovare, permițând acoperirea întregului proces, de la identificarea necesităților până la achiziție, printr-o singură procedură. Acest lucru ar preveni pierderea a ani de zile în procesul de achiziții publice.
Numeroși antreprenori și reprezentanți ai sectorului privat au apreciat intervenția lui Curaj, care a zugrăvit un tablou sumbru, stârnind aplauze în rândul publicului prezent în sală.
România a pierdut deja șanse importante de a dezvolta tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare, a remarcat Adrian Curaj. Tehnologiile cu dublă utilizare au reprezentat oportunități strategice pe care țara noastră nu le-a valorificat.
Într-o perioadă crucială pentru dezvoltarea tehnologică, se ridică întrebarea: trebuie să alegem între a deveni furnizori de tehnologii avansate sau a rămâne cumpărători pasivi? Decizia va avea un impact semnificativ asupra viitorului industriei românești de tehnologie. „Trebuie să decidem strategic: jucăm în ideea de a furniza tehnologii sau doar cumpărăm de la alții?”
„Am ratat șansa să dezvoltăm sub programul SAFE o infrastructură strategică de testare și certificare. Este esențial pentru antreprenori să poată testa și certifica produsele aici.”
În cadrul discuției despre colaborarea eficientă cu lumea afacerilor, Adrian Curaj a fost întrebat care este elementul cheie care lipsește instituțiilor pentru a stabili parteneriate solide și proactive. Răspunsul său a fost concis: predicibilitatea. Atunci când i s-a cerut să ofere mai multe detalii despre acest aspect, el a oferit un răspuns scurt și direct.
Predicitibilitatea.
a fost răspunsul său.
nu e nevoie de nimic altceva Decât asta
Predicitibilitatea.
Primarul Capitalei a remarcat că industria tehnologică românească produce creații inovatoare, însă Nicușor Dan a atras atenția că sectorul public nu acordă suficient sprijin.
„Faceți lucruri foarte interesante pentru care statul nu a avut o ureche sau o mână întinsă”
a declarat el, arătând că există oportunități de colaborare între stat și companiile de tehnologie.
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții industriei tehnologice, Nicușor Dan a exprimat opinia că, în prezent, atât sectorul economic, cât și cel al securității sunt puternic condiționate de progresele tehnologice.
„Depinde de tehnologie”
a afirmat el, subliniind importanța acestui sector.
La începutul discursului său, Nicușor Dan a afirmat:
„Cine nu investește în zona de securitate, în tehnologie va rămâne în urmă mult mai mult decât ar fi rămas în urmă cu 20 de ani”
. Această declarație a reprezentat punctul de plecare al intervenției sale, subliniind importanța investițiilor în tehnologie pentru a evita rămânerea în urmă.
Se consideră că, în prezent, este o obligație a statului să consolideze toate parteneriatele cu sectorul privat. Nicușor Dan a fost informat despre această situație. Întreprinderile românești de tehnologie sunt afectate de această problemă.
Nicușor Dan a adresat o invitație la dialog, afirmând:
„Dumneavoastră faceți multe lucruri foarte interesante pentru care de multe ori statul nu a avut o ureche sau o mână întinsă. Trebuie să vedem ce nu funcționează pe lanț de la cercetare și până la produs. Trebuie să vedem cum poate statul român să vă ajute”
.
Această declarație a fost făcută înainte de a primi întrebări din partea publicului prezent.
Președintele Nicușor Dan a avut recent o discuție cu reprezentanții industriei de tehnologie din România, care au ridicat problema lipsei de sprijin din partea statului. Antreprenorii au exprimat dificultățile cu care se confruntă în a-și dezvolta și vinde produsele, în ciuda faptului că acestea sunt de înaltă calitate.
În cadrul discuției, unul dintre antreprenori a lansat o întrebare retorică:
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
Acest dialog a scos în evidență disperarea și frustrarea industriei tech din România, care se simte neglijată de stat.
În urma discuțiilor purtate cu antreprenorii, au fost aduse în lumină unele dintre nemulțumirile sectorului privat. Un exemplu edificator a fost prezentat de către un reprezentant al unei companii din domeniul medical: deși sistemul lor de evaluare în timp real a calității serviciilor medicale oferite de medici este utilizat în numeroase spitale private, numai un singur spital public a decis să-l implementeze.
„Nu înțelegem de ce spitalele publice nu utilizează soluții deja testate și validate de sectorul privat”
devine
Interlocuții cu antreprenorii au scos la suprafață o parte din frustrările resimțite de mediul privat. Un exemplu concret a fost adus de un reprezentant al unei firme din domeniul medical: zeci de spitale private utilizează sistemul lor de calcul al calității examinărilor medicale în timp real, însă doar un spital public a adoptat această soluție.
Într-o cădere de brațe, el a ridicat o întrebare:
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
Președintele Nicușor Dan a declarat că scopul acestei reuniuni este de a iniția un dialog transparent și echitabil între sectorul privat și oficialii guvernamentali. Accentul a fost pus pe crearea unui mediu de discuție deschis și onest. Reprezentanții administrației publice și cei ai mediului privat sunt așteptați să participe la această discuție. Președintele a adăugat:
„Asta este unul din scopurile acestei întâlniri, pentru a facilita o discuție, bineînțeles, corectă, cistită, între reprezentanții mediului privat și oameni importați din administrația publică”
Într-o notă similară, o firmă de securitate cibernetică a ridicat o întrebare pertinentă: Ce sprijin poate oferi administrația prezidențială pentru a facilita accesul nostru la companiile de stat și pentru a furniza reziliența necesară în domeniul securității cibernetice? Compania a afirmat: „
Cum ne poate ajuta administrația prezidențială să putem să ajungem la companii de stat și să putem să oferim reziliența de care România are nevoie pe partea de securitate cibernetică?
”.
Tehnologia românească de vârf a ajuns în atenția primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, datorită efortelor disperate ale industriei locale. Acesta din urmă a fost informat despre situația firmelor care produc prototipuri de înaltă calitate, dar care nu sunt achiziționate de stat. În acest context,
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
reprezintă o întrebare legitimă, care reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul tehnologic românesc.
În străinătate, o serie de clienți utilizează deja soluțiile de inteligență artificială dezvoltate de Zeta din Cluj Napoca. Compania respectivă își exprimă dorința de a primi o asistență sporită din partea reprezentanțelor diplomatice ale României în străinătate, cu scopul de a-și extinde vânzările în alte țări.
Un fenomen interesant a fost observat în cazul unor firme similare din Israel și Marea Britanie, unde ambasadele țărilor respective promovează activ companiile locale pentru a facilita vânzările pe plan internațional. Reprezentantul unei astfel de companii românești a exprimat interesul de a înțelege cum Ministerul Afacerilor Externe ar putea juca un rol similar pentru a sprijini exporturile românești. În prezent, compania are deja clienți în străinătate, însă consideră că sprijinul diplomatic ar putea fi esențial pentru extinderea afacerilor.
„Avem deja câțiva clienți în străinătate, însă ce-am văzut, la alte firme similare cu a noastră , de exemplu din Israel sau din Marea Britanie, ei se folosesc și sunt promovați foarte mult de ambasadă de țările respective pentru a putea vinde în alte țări. Adică am văzut chiar exemple în care ambasada UK funcționează aproape ca un agent de vânzări pentru companiile din Marea Britanie și am fi interesat să aflăm cum ar putea Ministerul Afacerilor Externe să facă același lucru pentru companiile românești, să devină agentul nostru de vânzări cu ghilimelele de rigoare.”
Abordarea respectivă a fost considerată de către Nicușor Dan drept una care ar trebui să fie considerată de acum normală. În cadrul discursului său, președintele a accentuat că această idee urmează să fie reiterată și consolidată prin mandatele noi ambasadori.
La reuniunea anuală a corpului diplomatic, Nicușor Dan a subliniat că este o practică obișnuită ca, după o perioadă de patru ani, un număr semnificativ de diplomați să fie înlocuiți. Schimbarea urmează să aibă loc în contextul în care mandatele lor expiră. În septembrie, una dintre misiunile cheie, dacă nu chiar cea mai importantă, a reprezentanților diplomatici români în diverse regiuni va fi să acorde sprijin
companiilor românești
.
Întreprinderile românești de tehnologie se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește achizițiile publice. Nicușor Dan a fost informat despre situația lor. Companiile dezvoltă prototipuri de înaltă calitate, însă statul nu le achiziționează. În acest context, reprezentanții industriei se întreabă:
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
Rezultatele unui studiu privind capacitatea firmelor mici de a pătrunde pe segmentul de apărare au fost aduse în atenție de către Florentin Timoianu, un avocat specializat care activează în cadrul KPMG Legal. Printre recomandările acestui studiu se numără atât ajustări legislative, cât și o nouă perspectivă instituțională asupra modului în care sunt procurate tehnologiile avansate de ultimă oră.
Se sugerează o abordare alternativă, și anume stabilirea cerințelor pe baza parametrilor de performanță, în loc de focalizarea pe produse specifice. Nicușor Dan a fost informat despre această problemă. Anumite dificultăți sunt întâmpinate de industria de tehnologie din România.
„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”
Această întrebare a fost ridicată în contextul în care statul nu cumpără prototipurile de înaltă calitate produse de firmele românești.
În esență, statul ar trebui să se abțină de la organizarea de licitații pentru produse deja existente și, în schimb, să definească cerințe și obiective clare. Astfel, companiile sunt încurajate să propună soluții inovatoare pentru a adresa problema respectivă.
Implementarea unei noi abordări ar necesita ca entitățile, cum ar fi Ministerul Apărării, să utilizeze proceduri concurente de elaborare simultană. În acest context, organismul contractant are posibilitatea de a selecta două sau trei firme care să dezvolte concomitent o soluție. Deși costurile inițiale sunt mai ridicate, guvernul obține astfel certitudinea că va alege varianta cea mai adecvată la final, potrivit avocatului.
Se preconizează o altă modificare menită să accelereze procesele în desfășurare.
Se afirmă că progresul tehnologic se desfășoară într-un ritm mult mai alert decât cel al procesului birocratic, potrivit lui Timoianu. Acesta subliniază astfel disparitatea dintre dezvoltarea tehnologică rapidă și mecanismul lent al birocrației.
Procesele tradiționale de achiziție publică se caracterizează printr-o durată extrem de lungă, de la inițiere până la finalizare. Tehnologiile evoluează rapid, astfel încât soluțiile considerate moderne și actuale la începutul procesului de licitație pot deveni depășite în momentul finalizării acestuia. Reprezentantul KPMG Legal a afirmat:
„Procedurile clasice de achiziții presupun o perioadă foarte lungă de timp de la momentul în care încep și până la momentul în care se finalizează. În acest timp, tehnologiile se dezvoltă, iar tehnologii care erau moderne și noi, actuale, la momentul începerii licitației, sunt deja outdated la momentul în care aceasta se finalizează”
COMENTARII / 0